Topic: Depinde de noi

[nasti]

Stii tu cat de inalt este cerul deasupra ta? Atat cat iti imaginezi!

Stii tu cat de puternica este dragostea? Atat cat vrei tu s-o simti!

Stii tu cat de aproape esti de Dumnezeu? Atat cat Il lasi tu sa fie!

[nasti]

Ma intreb de ce oare exista atita inversunare la unii, impotriva lui Dumnezeu?

Si nu e numai inversunare. Sub pretextul ca se doreste a se discuta pe marginea acestui subiect, se ajunge, de cele mai multe ori, la expresii foarte grave, (jigniri e putin spus), la adresa lui Dumnezeu sau la adresa lui Isus. Jigniri pe care in mod normal nu le-ai adresa nimanui in viata de zi cu zi, ca nu se face, insa nu-i nicio problema pentru unii sa le adreseze lui Dumnezeu.

Daca credinta, (in sensul unei relatii personale si intime cu Dumnezeu), nu intereseaza, de ce atunci insista unii sa porneasca discutii care nu duc la niciun rezultat, de ce nu ii lasa pe ceilalti, pentru care toate acestea reprezinat totusi ceva important, sa isi vada de ale lor? Si culmea, tot acesti oameni se pling uneori de "agresiunile" la care sint supusi din partea credinciosilor...

[chum]

Ma intreb de ce oare exista atita inversunare la unii, impotriva lui Dumnezeu?

....

din partea asta a baricadei, a ateilor, Dumnezeu si Isus sunt simboluri ale unui mod de gandire si de viziune asupra lumii si vietii, ei nu exista.
in fond, asta e diferenta majora intre cele doua "tabere", unii sunt convinsi si cred cu tarie ca Dumnezeu exista si orice afirmatie nelaloculei la adresa Lui devine grava si de neiertat tocmai prin prisma acestei premise, iar ceilalti sunt convinsi ca El nu exista si orice afirmatie la adresa Lui n-are nicio gravitate tocmai datorita faptului ca sunt convinsi ca El nu exista. deci, orice expresie grava la adresa Lui(lor) are aceeasi valoare ca si o expresie grava la adresa lui Mahomed, Budha, Visnu, Heracles, Superman, Batman, Dracula, Fat-Frumos etc.
in esenta nu-i un "razboi" al oamenilor, ci al ideilor. e un dezacord de idei care de cele mai multe ori ii raneste pe credinciosi si ii raneste deoarece Dumnezeu si Isus sunt pentru ei realitati incontenstabile, indiscutabile, sfinte, intangibile, tabu.

[Mărioara]

„Nu fiþi luptãtori fãrã sã vã fi adaptat ºi perfecþionat o tehnicã a contactului cu Dumnezeu. O contactare a infinitului, cu ajutorul inimii smerite.
Învãþaþi ritmul larg al respiraþiei plantelor ºi stelelor. Nu rãmâneþi în respiraþia grãbitã a fricii sau urii. Luaþi-vã zalele rãbdãrii ºi pãcii interioare. Rugaþi-vã înainte de a porunci sau de a da sfaturi altora. Nu intraþi în destinul colectiv fãrã sã vã fi gãsit pe voi, fãrã sã ºtiþi cum sã þineþi luminile din lãuntru aprinse”.*

*Vasile Posteucã, Destinul imperial al românilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., f.a., pag. 62