Audrey, cateva idei:
1.
Locuitul la tzara: il rezolvi cu ceva site-uri specializate (
later EDIT: vad ca ai si gasit).Nu uita ca nu e "tzara" a la Romania:
- nici administrativ: pur si simplu nu exista notiunea de sat. Darmite de comuna. Tot ce avem aici sunt localitati, reunite mai multe in municipalitati
.
- nici ca infrastructura: exista sosele asfaltate, electricitate + acoperire celular* and so on
Casele sunt f. convenabile ca pret, si sunt convinsa ca, dupa cateva ore de tatonari si comparatii (sa zicem pe mls.ca, site-ul consacrat) o sa te convingi singura de asta. In plus, actuala conjunctura financiara ti-ar fi favorabila.
In plus, vin si niste facilitati date de gouv. provincial (subventii pour l'etablissement en region), cum bine a zis Cera.
2. dar......
ce te faci cu 'make a living'?Ca vrei sa locuiesti la tzara e una (si f. laudabil, te aprob); dar sa si realizezi un venit, (caci nu vii ca pensionar) e alta. Nu-i imposibil insa. Tu ai mentionat cresterea animalelor si agroturismul.
Cresterea animalelor: stii deja ca nu ai voie sa cresti animale in curtea proprie, chiar daca ai spatiu de un cotetz de gaini si o cusca de iepurasi. Asta nu e voie nici in buricul Montrealului, dar nici in asa-zisele "campagnes" (Deux Montagnes, de ex).
Animalele cresc in ferme (ceea ce implica o oarecare productie de masa). Banuiesc ca iti trebuie certificat de producator sau cam asa ceva, plus Sanepid, plus Protectia Animalelor, etc...
In plus, esti legat de o piata de desfacere; deci esti dependent de toate isteriile care baleiaza periodic: vache folle, gripa aviara, listerioza....
Sunt emisiuni TV, cu tenta sociala, unde se popularizeaza neajunsurile si stressul permanent al producatorilor.
Ca istorii de succes: cel care cultiva strutzi.
Agroturismul: mai palpabil (in opinia mea).
Cateva aspecte in vrac pe tema asta (Turism + Agro):
- In Quebec, nu are extindere modelul european de agroturism (de casa/han cu camere pt. turisti, mese preparate in bucataria proprie, din produse locale, eventual crescute in curtea din spate; iar ca entertainment: asistat: la colinde/ taierea porcului/ dansuri la hora, plimbare iarna cu sania cu zurgalai, etc).
- Multe ferme (agricole) si-au organizat un mic turism a cote: un muzeu, o expozitie, degustari, mese (repas) tematice: intai si intai sunt erablierele (plantatiile de artari: care realizeaza venit nu numai de pe urma comercializarii siropului, dar si pe de urma activitatilor turistice: plimbari cu carutza printre artzarii picurand seva, lunch champetre, seara de dansuri poporale- quebecoaze, mic grajd cu 3-4 vaci/ capi/ capre: ca sa stie si copiii d eoraseni ce-s alea); mai sunt mielariile (miere -> mic muzeu tematic + expo cu vanzare);mai sunt fromageriile (branza: exista muzeul Cheddar-ului, afiliat unei ferme, evident)
- pentru evadare in natura, multi poseda un chalet (a doua resedinta, de obicei 3 saisons, deci nu iarna), plasat intr-o zona turistica: echivalentul casei de vacanta din ro. Cand nu sta proprietarul in chalet, il inchiriaza la cunostinte.
- sistemul de cazare (hebergement) e diversificat si foarte structurat: hoteluri/ moteluri/ auberges/ centres de jeunesse/ gîtes/ campinguri etc.
Si am ajuns si la gîtes.
Gîte = putine camere de cazare (parca max. 5), organizate la resedinta proprietarului, in casa acestuia; prop. asigura mic dejun. Un B&B deci.
Astea mi s-ar parea cel mai aproape de agroturismul din ro.
http://www.citq.qc.ca/pdf/fr/signification.pdf: despre clasificare in qc
http://www.citq.qc.ca: site-ul corporatiei industriei turistice.
P.S. Subiect f. interesant, poate te decizi sa-l muti pe strada mare (aka Tacla
)
__________________
* nu intra aici les reserves fauniques si unele parcuri nationale
