m-ai pus pe ganduri. din ceea ce citesc, reiese ceea ce stiam. anume 10 Prajini=mai tarziu Ciocarlia
de unde ai tu informatia ca ar fi 2 fanfare rivale? de pe teren?
discutia ramane deschisa, dar iata ce-mi apare:
http://vierotchka.romandie.com/post/2785/14019http://video.google.co.uk/videoplay?docid=4149653666704394531piesa asta e a Cicarliei, prezentata peste tot ca Fanfara 10 Prajini
apoi un istoric al lor:
http://www.asphalt-tango.de/fanfare/press/curentul.htmlhttp://www.jurnalul.ro/articol_39646/din_zece_prajini_la_premiile_bbc.html "LUME, LUME", DE LA VIENA LA TOKYO
IUBITE. Alamurile sunt cele mai bune prietene ale lautarilor din Fanfara Ciocarlia
Fanfara Ciocarlia a fost adunata de doi tineri intreprinzatori nemti, Henry Ernst si Helmuth Neumann, din satucul iesean Zece Prajini. De negasit pe harti, satul are peste hotare o faima ce a crescut peste ani prin sunetul alamurilor. Muzicoloaga Speranta Radulescu este cea care a descoperit fenomenul de la Zece Prajini – un sat de numai 100 de case, in care doar barbatii nedemni nu stiu sa cante. Muzicantii, reuniti sub numele Ciocarlia, au inceput sa cutreiere lumea in 1997. Au participat atunci la World Music Festival, o manifestare organizata de postul de televiziune WDR, acesta fiind doar inceputul. Intre timp, fanfara a devenit o prezenta constanta la manifestarile cu specific "world music", dar este cap de afis si in multe spectacole independente. Nume celebre ale show-biz-ului international au venit sa-i aplaude pe "diavolii" cu alamuri din Romania, recunoscuti pentru ritmurile impresionante pe care stiu sa le impuna muzicii cu specific romanesc si balcanic pe care o interpreteaza. Sarbe, hore sau rusesti in interpretarea Fanfarei Ciocarlia au devenit acorduri obisnuite pe scenele din intreaga lume, fie ele improvizate in piete pu- blice din Tokyo sau de renume, cum este cea a Operei din Viena. Din spectacole nu lipsesc versurile romanesti ale celebrului cantec lautaresc "Lume, lume".
Dupa 10 ani - Ciocarlia canta acasa
21 Aprilie 2006 | de Dana Cobuz, Doru Cobuz
Dupa un lung turneu pe batranul continent si participarea la Gala Premiilor BBC 3 Radio World Music, Fanfara Ciocarlia s-a intors acasa.
Cei 12 membri ai Fanfarei Ciocarlia de la Zece Prajini au avut o primavara plina de succes. In doua luni de turneu european au sustinut 33 de concerte, din care 28 au fost cu casa inchisa. La 7 aprilie, "diavolii alamurilor", cum sunt alintati de presa, au fost prezenti la Brixton Academy din Londra, unde au primit premiul BBC 3 Radio World Music, Categoria Europa.
PROGRAM. "Au fost vizibil impresionati de acest premiu. Fanfara Ciocarlia este cel de-al doilea grup din Romania laureat la premiile BBC, dupa Taraful Haiducilor, in 2002", ne-a declarat Henry Ernst, unul dintre managerii fanfarei. Stapanii alamurilor petrec sarbatorile pascale acasa, la Zece Prajini. Pe fuga, s-ar putea zice, pentru ca in a treia zi de Pasti trebuie sa plece in Germania, unde au un recital. Se vor intoarce din nou acasa, nu pentru a se odihni, ci pentru a repeta si a lucra la albumul nou, pe care vor sa-l scoata in primavara lui 2007. "Va fi un album mai special. Fanfara va acompania mari voci tiganesti – Gipsy Kings, Esma ??? (Macedonia), Saban Bajramovic (Serbia)", ne-a dezvaluit Henry Ernst. Pana atunci, insa, Fanfara Ciocarlia va sustine si primul sau concert in tara de bastina. La 10 iunie, in centrul Clujului, tiganii de la Zece Prajini vor canta melodiile care i-au facut celebri in Europa. Dupa aproape 10 ani de cand au plecat in lume, cei 12 suflatori isi aduc muzica acasa.
.............
Fanfara Ciocarlia de la Zece Prajini la Premiile World Music Radio BBC3
Peste 2500 de reprezentanti ai Targului de muzica Womex, care a avut loc la Newcastle, au desemnat nominalizatii pentru cele opt categorii ale premiilor World Music Radio BBC3 (Africa, Americas, Asia, Pacific, Europa, Newcomer, Boundary Crossing, Club Global), ce recompenseaza cei mai buni cantareti de muzica etnica si
regionala din lume.
Publicul va afla numele castigatorilor pe data de 4 februarie 2006, iar gala va avea loc la 7 aprilie 2005, la Londra, si va fi transmisa de canalul BBC World.
Celebrul eveniment, care a propulsat nume ca Buena Vista Social Club, Manu Chao, Khaled, Lhasa de Sela, Taraf De Haidouks, va fi jurizat de 12 jurnalisti, realizatori de programe de radio, producatori si critici muzicali.
Fanfara Ciocarlia de la Zece Prajini, care si-a castigat un renume international in ultimii zece ani, se afla printre nominalizatii la categoria Europa.
Costica "Cimai" Trifan, Pancirel "Panjo" Costandache, Lazar Radulescu, Oprica Ivancea, Ioan Ivancea, Daniel Ivancea, Constantin "Pinca" Cantea, Monel "Gutel" Trifan, Constantin "Sulo" Calin, Laurentiu Mihai Ivancea, Costel "Gisniaca" Ursu – din satul iesean Zece Prajini – si Nicolae Ionita, din Clejani, au sustinut numeroase recitaluri in tara si in strainatate si vor incepe un nou turneu in februarie 2006.
Fanfara, care are la activ patru albume ("Radio Pascani", "Baro Biao", "Iag Bari" si "Gili Garabdi") si un DVD - "Gipsy Brass Legends – The Story of the Band", a fost promovata de producatorii Henry Ernst si Helmuth Neumann, sub obladuirea unei case de discuri din Germania.
Filmul "Iag Bari – Brass on Fire", care povesteste istoria fanfarei din Zece Prajini, a primit premiul pentru cel mai bun documentar la Roma Festival for TV and Radio de la Skopje.
Trupa de “diavoli ai vitezei”, cum a fost numita de New York Times, a plecat in 1997 dintr-un sat de 100 de case din Moldova sa cucereasca lumea.
http://www.jurnalul.ro/articol_44325/fenomen___zece_prajini__scoala_de_muzica_de_pe_ulita.htmlFenomen - Zece Prajini, scoala de muzica de pe ulita
20 Ianuarie 2006 | de Dana Cobuz, Doru Cobuz
Ciocarlia. Asa isi spun artistii din Zece Prajini atunci cand se prezinta pe scenele din toata Europa. Daca scriu pe afis rrom sau roman, risca sa nu vanda nici un bilet la spectacole. Satucul romanilor nominalizati anul acesta la premiile BBC World Music atrage oameni din toata lumea. Asa a ajuns Zece Prajini sa fie un sat cosmopolit, pe ulitele caruia nu este mici o mirare sa dai nas in nas cu nemti, francezi sau japonezi.
Cine ajunge in satucul facut celebru de fanfare va descoperi ca Zece Prajini este o adevarata scoala de muzica in aer liber. Fara portative sau profesori de conservator, feciorii tiganilor de aici invata sa sufle in alamuri vechi inca inainte de a deslusi buchea cartii.
Artistii de la Ciocarlia nu pot fi gasiti la casele lor decat iarna sau in perioada concediilor, caci altfel au agenda plina de concerte programate cu mult timp inainte. Muzicanti insa se mai gasesc in Zece Prajini. Nici nu e greu, atat timp cat este o rusine pentru o familie sa nu se poata mandri cu propriul artist.
NEXT GENERATION. Sapte pusti, dintre care mai bine de jumatate tin chistoace de tigara fumegande intre degetele cu care chinuiesc, apasat, clapele alamurilor, repeta pe prispa din spatele unei case. "Suparat sunt, Doamne, suparat." Nici unul n-are mai mult de 14 ani, iar mezinul grupului abia sa fi implinit vreo 9 ani. Se inteleg cu putine vorbe si o iau cu indarjire de la capat cand gresesc.
Nu canta dupa note, poate de aceea e atat de important ca urechea sa memoreze sunetele corecte. Desi nu e cel mai mare, nici de varsta, nici de statura, Andrei, un baietel brunet, cu ochi mari, vorba hotarata si cu basul incolacit in jurul gatului, pare sa fie liderul fanfarei pe cale de a se naste. El alege melodiile si da indicatii tobosarului sau vreunui trompetist cand sa schimbe ritmul. Fac cate o pauza intre cantece, atat cat sa-si umple pieptul din nou cu aer.
TRADITIE DE SUFLATORI. Plamanii puternici si urechea muzicala sunt singurele daruri cu care tiganii isi doresc ca ursitoarele sa le inzestreze baietii, la nastere. Iar feciorii nu pot visa decat sa o ia pe urmele parintilor pe scenele lumii. "E mare rusine sa ai un fecior si sa nu cante. Nu exista nici un baiat aici care macar sa nu incerce sa invete", ne explica Ciprian Ivancea, basist in "Fanfara lui Craciun", in timp ce-i priveste amuzat si ingaduitor pe invatacei. E o lege nescrisa, mai respectata decat orice decret in vigoare. Tatal lui Ciprian este liderul fanfarei "Ciocarlia", cea mai vestita din Zece Prajini, iar el, ca si ceilalti patru frati ai lui, isi poarta instrumentele prin toata lumea.
CU ACTE IN REGULA. Andrei, viitor sef de fanfara, se lauda cu "buletinul" basului sau
E LEGE! "Abecedarul" muzicii se invata inainte de literele alfabetului
RITMUL DIAVOLILOR. Nea’ Ioan e plecat de o buna bucata de vreme din sat. Cine mai stie exact pe unde? Ciocarlia a fost adunata de doi tineri manageri nemti si de mai mult de sapte ani canta prin intreaga lume. Ciprian rar isi mai intalneste tatal si fratele, Ionica, plecati cu fanfara sa-si onoreze contractele: "Abia stau vreo doua luni pe an acasa."
Viata de familie se reduce luni bune doar la convorbirile telefonice pentru cei plecati sa castige bani cantand aiurea prin toata lumea. Ciprian, artist cu state vechi, a inteles secretul succesului trupei "Ciocarlia". Ritmul lor este cheia cu care au deschis sufletele spectatorilor din cele patru zari. Ei sunt supranumiti, de altfel, "Diavolii ritmurilor" de catre presa occidentala. "Ciocarlia" a reusit sa zgandareasca atat de tare curiozitatea celor in fata carora au cantat, ca acum este ceva obisnuit sa dai nas in nas pe ulitele din Zece Prajini cu japonezi, elvetieni, nemti sau francezi.
De altfel, unii dintre cei care au venit sa vada locurile din care a plecat fanfara sau sa invete aici sa cante precum "diavolii ritmurilor" s-au lasat vrajiti si de farmecele tigancilor, pe care le-au luat de neveste.
DIPLOMA DE ONOARE. Cu banii castigati cu transpiratie pe scenele lumii, tiganii de la Zece Prajini nu-si construiesc palate cu turnulete precum "fratii" lor din sudul tarii: ei isi cumpara apartamente la Roman sau la Iasi – orasele cele mai apropiate de vatra natala.
Cu donatiile lor, in sat a fost construita prima biserica ortodoxa a tiganilor din Romania. Si pentru ca impactul Occidentului a lasat urme deja in mentalitatile tiganilor, acestia au mai nou ambitia de a-si da copiii la scoli de muzica. Sa le duca traditia mai departe, dar cu diploma. Sa fie recunoscuti ca niste adevarati artisti, nu doar ca muzicanti, pe vremuri robi.
URSITI
"Cateodata, cand le spun oamenilor ca vin de la Zece Prajini, ei cred ca vin tocmai de la capatul lumii. Dar aici, la capatul lumii, este locul potrivit pentru a face muzica" - Costica "Cimai" Trifan, trompetist in "Ciocarlia"
MANDRIE
"Noi suntem magicieni ai muzicii si la Zece Prajini se afla secrete stravechi ale magiei tiganesti" - Ioan Ivancea, decanul de varsta din "Ciocarlia"
ROBII UNUI BRAND
Ursari, o asezare de robi tigani de la marginea unei mosii, s-a transformat, prin mila unui boier al carui nume nu-l mai stie nimeni, intr-un sat de improprietariti. Pe la 1921, se pare, fiecare tigan a primit cate zece prajini de pamant (de aici si numele satului) si dezrobirea. Ursarii si-au castigat painea sufland in alamuri. Comunismul i-a inrobit din nou, luandu-le libertatea de a canta. Traditia a supravietuit miraculos in halele de la Fabrica de Tevi din Roman. Acolo au incropit o fanfara cu mai mult de 35 de instrumente, mandria intreprinderii pe la intrecerile muncitoresti. Muzicologul Speranta Radulescu a poposit, dupa 1990, in comuna Dagata, atrasa de faima vechilor fanfare de la Zece Prajini. Artistii adunati de ea au inceput sa colinde lumea, dar locul Fanfarei Speranta a fost luat, in ’98, de Ciocarlia, o trupa adunata de Henry Ernst si Helmuth Neumann, doi tineri germani care s-au lasat convinsi de alamurile lor fermecate. Drumul deschis de "Speranta" si de "Ciocarlia" a fost batatorit si de alte fanfare care s-au folosit de cartea de vizita "de la Zece Prajini".
