... voiam sa stii c-a infrunzit uitarea
pe zidul necuprinderilor noastre
lipind si dezlipind ferestre de duminici
cringul de brate inrobite spaimei
adaogind amiezelor din coapsa noptii
arborii lumii-ntinsi la drum
urarea ochiului stiut isi pleaca
lacrima verdelui pamint
de ma intrebi
i-atita stralucire de ochi verde
podeai cu litere de-o schioapa marea
odata cu lasarea-mi peste ploi
e luna plina-n sufletul cuvintelor
zidita cu mortar de singe viu
iertarii noastre poate ca-i eram
acel ceva ce atingeam abia...
