... în toiul nopþii se trezea, tot lac de lacrimi ºi le însemna pe dosul palmei.Aºa de mare se fãcea tãcerea cã trebuia, cu cotul streaºinã sã îi mãsoare urma.ªi el vîslea, vîslea si nu înþelegea cã doarme. Era un podãrean de-al sãu, unul ce-ºi odihnea suflarea, la umbra drumului de car. ªi cum îi mai bãtea din spate, lumina lui. Si cum o mai vîslea podarul în toiul nopþii fluierînd, de nu m-aº fi trezit tot lac...
la umbra drumului de car
