Scriitorii Claudio Magris, Amos Oz ºi Philip Roth se numãrã printre favoriþii la Nobelul literar, care se anunþã astãzi, la Stockholm. Prozatoarea de origine românã e cotatã cu aproape aceleaºi ºanse ca Eco. Academia Suedezã le-a dat o loviturã grea pariorilor anul trecut, anunþând un nume care nu fusese poment de nimeni în vârtejul de speculaþii despre posibilul laureat al Nobelului literar: Doris Lessing (89 de ani). Astãzi, critici, scriitori ºi pariori deopotrivã se aºteaptã la o nouã mare surprizã, care va fi dezvãluitã la 14.00, ora României.
Între timp însã, casa de pariuri britanicã Ladbrokes a stabilit o ierarhie a favoriþilor, care începe cu eseistul italian Claudio Magris (publicat de Univers ºi Rao, dar puþin cunoscut în România), creditat cu ºanse de 3/1, ºi se încheie cu Bob Dylan, cu o cotã de 150/1.
Pe locul secund în clasament se aflã poetul arab Adonis, urmat de prozatorul israelian Amos Oz, americanii Joyce Carol Oates, Philip Roth, Don DeLillo ºi japonezul Haruki Murakami. Topul zece se încheie cu trei poeþi, australianul Les Murray, francezul Yves Bonnefoy ºi danezul Inger Christensen. Abundenþa de „poezie” din clasament e efectul unui calcul simplu: de 11 ani, de când poloneza Wislawa Szymborska a plecat acasã cu medalia, nici un alt poet n-a mai primit Nobelul.
Herta Müller: „Nu ºtiu ce caut pe acele liste”
Cu o cotã de 50/1, se încadreazã la mijlocul clasamentului ºi scriitoara germanã de origine românã Herta Müller, nominalizatã din partea Germaniei încã din 1999. În „vecinãtatea” ei, se aflã nume celebre ca Umberto Eco, Ian McEwan sau John Updike. “Nu-mi dau seama ce ºanse ar avea la un Nobel, pentru cã totul e þinut strict secret, însã m-aº bucura foarte tare sã-l ia, pentru cã e o scriitoare foarte valoroasã”, afirmã criticul Nicolae Manolescu.
Într-un interviu acordat EVZ în aprilie, Herta Müller mãrturisea cã nu pune preþ pe un astfel de premiu. „Nu ºtiu cine m-a propus, nici ce caut pe acele liste. Acum câþiva ani mi s-a spus, în ziua anunþãrii premiilor, sã stau acasã, lângã telefon, dar nici acest lucru nu l-am fãcut. M-aº simþi caraghios dacã aº aºtepta aºa ceva, nu mã preocupã Premiul Nobel; nu pentru asta scriu”. Lista candidaþilor români la Nobelul literar e scurtã ºi incertã. Printre ei s-ar fi aflat Lucian Blaga, Nichita Stãnescu ºi Marin Sorescu.
Deºi fostul preºedinte al Comitetului Nobel pentru literaturã, Kjell Espmark, declara în 2006 cã România nu trimite candidaturi, Centrul PEN Român, condus de Ana Blandiana, i-ar fi propus pe Eugen Ionesco, Emil Cioran ºi Gellu Naum, între 1993 ºi 2000. Dacã ar fi sã trimitã un nume autohton la Nobel, criticii Mircea Mihãieº ºi Nicolae Manolescu s-ar gândi, fãrã ezitare, la Mircea Cãrtãrescu. „Nu doar pentru cã e cel mai bun scriitor român al momentului, ci pentru cã e ºi cel mai vizibil în strãinãtate, e singurul pe care-l regãsesc ºi în librãriile din Franþa”, explicã Manolescu.
Clasamentul casei de pariuri Ladbrokes e doldora de americani - Philip Roth, Joyce Carol Oates, Thomas Pynchon, John Updike sau Cormac McCarthy - însã gândurile Academiei par sã fie departe de „pâmântul fãgãduinþei”. O declaraþie recentã a secretarului permanent al forului, Horace Engdahl - „America e prea izolatã, prea insularã. Ei nu traduc suficient ºi nu participã la marele dialog al literaturii” – a amplificat zvonurile cã autorii de peste Ocean sunt marginalizaþi de comitetul suedez.
„A fost o nesimþire din partea lui Engdahl sã afirme aºa ceva. Nu cred cã existã civilizaþie mai invazionistã ca cea americanã, iar în ce priveºtea valoarea literaturii nu mai discut. E un efect al antiamericanismului stupid ºi comunist, care face ravagii în lumea intelectualã. ªi Hemingway ºi Steinbeck ºi Morrison, care au luat Nobelul, toþi au avut o atitudine antiamericanã”, este de pãrere criticul Mircea Mihãieº, care ºi-ar dori ca Nobelul sã ajungã la Pynchon, Roth sau McCarthy.
Llosa rãmâne în cãrþi
Afirmaþia „antiamericanã” a lui Horace Engdahl redeschide vechea discuþie a politicii, care-ºi bagã coada ºi în literaturã. „Nu întotdeauna criteriile estetice primeazã. Mai existã ºi altele politice, de tip corectitudine politicã, prin care se încearcã sã se mulþumeascã pe toatã lumea. Poate ar fi o idee bunã ca Nobelul literar sã fie dat de politicieni, ca sã ºtim una ºi bunã”, comenteazã Mihãieº, dând exemplul unul laureat Nobel cvasinecunoscut, Derek Walcott, din insula Santa Lucia.
Nicolae Manolescu aºteaptã încã sã li se facã dreptate veºnicilor candidaþi, ca Mario Vargas Llosa, Michel Tournier ori John Updike. „Sunt câþiva scriitori foarte importanþi care aºteaptã de câþiva ani Nobelul ºi care sunt propuºi mereu. Au luat premiul alþii, mult mai puþin semnificativi”, spune criticul, dezamãgit de lectura cãrþilor lui Nadine Gordimer sau Elfriede Jelinek. În nici un an, nu lipsesc dintre favoriþi ºi Ismail Kadare, Michael Ondaatje, Milan Kundera, Margaret Atwood, Julian Barnes sau Antonio Tabucchi.
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/823754/Herta-Mller-in-cursa-alaturi-de-Umberto-Eco/
