... n-ajung trãirilor uimite silvane prin flãcãri, desculþe trecînd, dincolo de poarta cuvintelor. Atîta timp cît nu slobobozim fiecãrui pas, ramura înfloritã a umbrei, fiecãrui lucru, aºezarea nemarginii, fiecãrui strigãt criptograma involtã a lumii... ºi tot aºa lãsatele rouri - gîn-
duri întoarse din drum...
