Era un cring de sentimente
din care s-a rupt
ambalajul luminii
Altarul preaplinului
zimbetul fiarei ranite
cu puii flaminzi
Niciodata tacerea
n-ai atins-o
cu gindul
Indumnezeirile miinii
drum fara glas
verde de ochi peste lume
In toate culorile
arcul luminii
din care s-a tras
Nimic mai aproape
ca-n dimineata cafelei
cu crengile rupte
Cetina cintului literei
aproape vizibil
poetul adulmeca
Doi cai priponiti de o stea
isi mingiie tandru grumazul
imagini de Vana-n Amurg
Prin peretii uitarii
noaptea
merge la pas
Poezia - roura miinii
in freamatul
timpului
Mai ravasita
e inima frunzei
cind ochiu-i zimbeste a ride
