Topic: De primavara

[dayzee]

Primăvara - Nichita Stanescu

Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te iveşti istovitor de dulce
cu sânii bulbucaţi zvâcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene.

Te stingi încet din mine, iară
sub piept loveşte-n căldărim o minge
şi ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i iz de primăvară.

Alături de mocirlele uscate
ies pomii toţi cu trunchiurile-n floare
Hei... zi cu soare-n zare, spune-mi oare
cam câte fete-s astăzi deflorate?

Un orizont pierdut, cu buze roşii
sărută-n creştet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din depărtare
şi mor în primăvară ofticoşii...


 

[dayzee]

Primăvară inutilă - Ion Minulescu

Sufocată de viaţa cu program
Şi de-acelaşi "va urma" cotidian
Al savanţilor cu barbă, cu şoşoni şi ochelari -
Pedagogi şi profesori octogenari
De algebră, geografie şi pian -
Primăvara
A izbit cu pumnu-n geam
Şi-a fugit din pension
De la "Notre-Dame de Sion".

I-am citit isprava-n calendar
Şi-am pornit îndată după ea
S-o-ntâlnesc în Cişmigiu
Sau la Şosea,
Cum făceam alt'dată-n fiecare an,
Când eram şi eu ca ea - un licean
Cu frecvenţa cursurilor pe... trotuar...

Dar de data asta, nu ştiu cum,
N-am dat nici măcar de urma ei pe drum....
Poate n-am mai cunoscut-o eu...
Poate drumul ei şi drumul meu
S-au schimbat de mult,
Şi-acum
Nu mai fac acelaşi drum...

Sau pe drumul de la Ateneu
Până la Şosea
Şi hipodrom
Primăvara n-a-ntâlnit în capitală nici un om
Să-i ureze ca pe vremuri "bun sosit".

Şi probabil că de ciudă în oglindă s-a privit,
Şi-a dat seama c-a visat,
C-a spart geamul doar în vis
Şi că visul evadării n-a fost vis adevărat!...

Primăvară, primăvară,
Inutila mea fecioară,
Nu cumva te-ai sinucis?...

 

[dayzee]

It Might As Well Be Spring -Frank Sinatra

I'm as restless as a willow in a windstorm
I'm as jumpy as puppet on a string
I'd say that I had spring fever
But I know it isn't spring
I am starry eyed and vaguely discontented
Like a nightingale without a song to sing
O why should I have spring fever
When it isn't even spring
I keep wishing I were someone else
Walking down a strange new street
And hearing words that I've never head
From a girl I've yet to meet
I'm as busy as spider spinning daydreams
Spinning spinning daydreams
I'm as giddy as a baby on a swing
I haven't seen a crocus or a rosebud
Or a robin on the wing
But I feel so gay in a melancholy way
That it might as well be spring
It might as
Well be
Spring

 

[dayzee]

ACEASTĂ ASTENIE - Ana Blandiana

Primăvara, acest anotimp obositor şi deprimant. Primăvara, această astenie. Primăvara, tot ce poate fi mai neîmpăcat cu sine, tot ce poate fi mai nesigur şi mai tulburat, dureros amestec de elan şi nostalgie. Zăpada o doare soarele, pământul este durut de iarbă, florile poartă spaima continuă de a nu fi revocate de ger. Fiecare mugur este o sfâşiere şi fiecare gest un efort.

Dacă fericirea şi-ar revendica un sezon, nu primăvara, ci toamna ar fi aleasă. Toamna, când totul a ajuns la maturitate şi linişte, toamna amintind vârsta de aur, când nu era nevoie decât de mâna arcuită să culeagă, toamna împăcată cum numai femeile după naştere sunt, femeile care ştiu că au născut fii muritori şi sunt fericite totuşi. Dar, aşa cum poetul pe femeia care îl face să sufere o cântă, nu pe cea care-l face fericit, oamenii iubesc primăvara. Este un semn de înţelepciune şi o acceptare entuziastă a sublimei lecţii pe care natura ne-o dă.

A înţelege că nu există naşteri fără dureri înseamnă a dori naşterea. Ieşim din iarnă epuizaţi şi bătrâni şi ni se pretinde încă imensul efort de a trăi primăvara. Faptul că suntem totuşi în stare s-o facem dă măsura forţei noastre nebănuite. E adevărat, bolnavii mor; e adevărat, simţim tot mai mult cum în jurul nostru se strânge ca o capcană plasa ridurilor; e adevărat, fluturii sunt încă omizi şi râurile sunt încă tulburi. Dar esenţial este că de acum încolo totul se va desfăşura firesc, esenţial este că un mugure se transformă în floare şi o floare în fruct verde şi un fruct verde într-un fruct copt; esenţial este că am depăşit clipele în care contemplând un arbore nu eram în stare să ştim dacă este viu sau mort, clipele în care mângâind cu paşii un pământ nu puteam ghici dacă va mai înverzi vreodată.

Suntem obosiţi şi deprimaţi de schimbări şi contraste, mai păstrăm spaima vreunui ultim ger, dar frunzele arborilor cresc din oră în oră, nemirositorilor ghiocei (câte nu s-ar putea scrie despre această curajoasă floare de compromis!) le-au luat locul flori adevărate, primii paşi spre toamnă i-am şi făcut. Sau, cum ar spune copiii: "Vine, vine primăvara..."

[Iceman]

Primavara - Tudor Gheorghe

Sus, prin crangul adormit,
A trecut in taina mare,
De cu noapte, risipit
Siruri de margaritare
Din panere de argint,
Stol balai
De ingeras
Cu alai
De toporasi.
Primavara, cui le dai?
Primavara, cui le lasi?

Se-nalta abur moale din gradina,
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperisuri vestede-n lumina
Intind spre cer ogeacurifara fum.
Pe langa garduri s-a zvantat pamantul
Si ies gandacii-Domnului pe zid.
Ferestre amortite se deschid
Sa intre-n casa soarele si vantul.
De prin balcoane
Si coridoare
Albe tulpane
Falfaie-n soare.
Ies gospodinele,
Iuti ca albinele,
Parul le flutura,
Toate dau zor.
Unele matura,
Altele scutura
Colbul din patura
Si din covor.
Un zarzar mic, in mijlocul gradinii,
Si-a rasfirat crengutele ca spinii
De frica sa nu-i cada la picioare
Din crestet, valul subtirel de floare.
Ca s-a trezit asa de dimineata
Cu ramuri albe - si se poate spune
Ca-i pentru-ntaia oara in viata
Cand i se-ntampla-asemenea minune.
Un nor sihastru
Si-aduna-n poala
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petala
De miozot.

Soare crud in liliac,
Zbor subtire de gandac,
Glasuri mici
De randunici,
Viorele si urzici...
Primavara, din ce rai
Nevisat de pamanteni,
Vii cu mandrul tau alai
Peste cranguri si poieni?
Pogorata pe pamant
In matasuri lungi de vant,
Lasi in urma, pe campii,
Galbeni vii
De papadii,
Balti albastre si-nsorite
De omot topit abia
Si pe dealuri mucezite
Araturi de catifea.
Si porneste departe-n sus
Dupa iarna ce s-a dus,
Dupa trena-i de ninsori
Asternuta pe colini...
Drumuri-nalte de cocori,
Calauzii cei straini,
Isi indreapta an cu an
Pasul tainicsi te mint
Spre tinutul diafan
Al campiilor de-argint.
Iar acolote opresti
Si doar pasul tau usor,
In omat stralucitor,
Lasa urmei viorii
De condori imparatesti
Peste albele stihii...

Primavara, unde estï?

[Iceman]

George Bacovia - Note de primavara


Verde crud, verde crud...

Mugur alb, şi roz şi pur,

Vis de-albastru şi de-azur,

Te mai văd, te mai aud!

Oh, punctează cu-al tău foc,

Soare, soare...

Corpul ce întreg mă doare,

Sub al vremurilor joc.

Dintr-un fluier de răchită,

Primăvară,

O copilă poposită la fîntînă

Te îngînă

Pe cîmpia clară...

Verde crud, verde crud...

Mugur alb, şi roz şi pur,

Te mai văd, te mai aud,

Vis de-albastru şi de-azur.