Topic: Bãlaºa Cãprioarã ºi Noaptea

[Mariada]

            ... noaptea, se ridica pe vîrfuri la geam. Liniºtea juca nebuneºte o umbrã. Din peretele lui, Bãlaºa Cãprioarã, gîtul ei lung întindea, pãºind cu piepu-nainte, atît de uºor peste veacuri. ªi cum mai lãsa sã-i pascãsimþea o ascuþitã rãcoare, pe ºira spinãrii, la gîndul, c-a apucat, sã-i imortalizeze, de dincolo saltul...

[XX]

            ... noaptea, se ridica pe vîrfuri la geam. Liniºtea juca nebuneºte o umbrã. Din peretele lui, Bãlaºa Cãprioarã, gîtul ei lung întindea, pãºind cu piepu-nainte, atît de uºor peste veacuri. ªi cum mai lãsa sã-i pascãsimþea o ascuþitã rãcoare, pe ºira spinãrii, la gîndul, c-a apucat, sã-i imortalizeze, de dincolo saltul...

   Madame, prea multe virgule, chiar intre subiect si predicat...Nu se intelege nimic. Peretele al cui e? Noaptea se urca pe geam (subiect) sau noaptea e doar complement ? 
Sa stiti ca o insailare de cuvinte pe ecran nu inseamna neaparat creatie artistica. Am mai citit si alte citeva creatii  de aici si la fel de aberant scrise: gramatica e importanta pentru un scriitor, chiar daca si Eminescu isi mai permitea scapari (asta e scuza preferata, stiu, va sta pe tastatura)