Salutare
Iata mai jos citeva linkuri legate de echivalrea studiilor medicale.
Unele contin informatii legate strict de Ontario, altele informatii
mai generale.
http://www.library.utoronto.ca/medicine/oimgwww.aipso.cawww.mcc.ca www.cou.on.ca/Health/HOME/IMG/IMGHomePage.htmwww.cpso.on.cawww.gov.on.ca/healthwww.cmq.orgwww.aipso.ca/ontario%20licensing.htmwww.premier.gov.on.ca/english/news/Doctors112102.asp==================================
Aici sunt mesaje schimbate pe mail de persoane intereseate de domeniul medicinii:
Message: 7
Date: Mon, 14 Apr 2003 15:01:34 -0000
Bine v-am regasit! :-)
N-am reusit sa citesc toate cele 500 de mesaje scrise in perioada cit
am fost plecata in concediu, dar voiam sa raspund intrebarii
referitoare la facutul facultatii de medicina din nou aici, pentru ca
in mod sigur intereseaza pe mai multa lume.
In urma cu citiva ani, o prietena a mea, medic, care a absolvit
facultatea din Timisoara sefa de promotie (cu o medie foarte
apropiata de 10.00), a ajuns in Canada si a vrut sa faca din nou
facultatea aici, pentru ca asta i s-a parut calea cea mai sigura si
rapida pentru a ajunge sa profeseze ca medic.
Din pacate, nu a fost acceptata, asa ca a fost nevoita sa schimbe
planul, si s-a apucat sa-si faca un masterat in patologie la
University of TOronto (despre cazul ei tragic am mai scris intr-un
mesaj, demult).
Amanunte in legatura cu procesul de inscriere la facultatea de
medicina pe care le stiu de la ea sau din alte parti, sunt
urmatoarele:
-facultatea de medicina aici consta in 4 ani de studiu, care se fac
DUPA ce a fost obtinut un degree universitar intr-un domeniu cit de
cit conex, si nu asa cum se face in RO, imediat dupa liceu. Exista
foarte multe variante in legatura cu obtinerea acestui degree
preliminar: cea mai folosita este aceea a parcurgerii unui program
de 'premed studies' din cadrul unei facultatii de Arts and Science,
dar se poate veni si din alte directii! Pentru a creste sansele de a
fi admis, este foarte bine ca acest degree sa fie chiar master sau
doctorat (evident ca domeniul cu pricina trebuie sa fie cit de cit
relevant pentru medicina - nu cred ca un doctorat in limba spaniola
ar ajuta, dar fara indoiala ca unul in chimie sau fizica da).
-notele din toti anii de studii trebuie sa fie cit se poate de mari.
Daca sunt sub 90%, sansele de a fi admis sunt 0.
-o parte foarte importanta a 'dosarului' o reprezinta voluntariatul
facut de-a lungul timpului, tot in domenii care sa aiba relevanta cit
de cit pentru medicina. De exemplu, daca aici un copil stie inca din
timpul liceului ca vrea sa se faca doctor, va incepe inca din clasele
9-10 sa faca voluntariat pe linga un spital, centru de cercetari
medicale, camin de batrini, Crucea Rosie, etc. Acest voluntariat se
poate face si in anii de facultate (in timpul acelor 'premed studies'
de care ziceam mai sus), insa evident ca e mai bine sa fie inceput
cit mai repede, pentru ca el va atirna hotaritor in selectarea
finala, in care toti concurentii au medii foarte mari, doar ca unii
au deja multa experienta acumulata ca voluntari, iar altii au putina
sau putin relevanta.
-a treia parte esentiala a dosarului consta in completarea unui
chestionar foarte stufos, care contine intrebari de genul: de ce vrei
sa te faci medic; ce calitati anume ai care crezi ca te vor ajuta sa
devii un medic bun; da exemple de situatii in care ai lucrat ca
membru al unei echipe; da exemple de activitati pe care le-ai facut
de-a lungul timpului si care crezi ca ti-ar putea folosi in viitoarea
ta profesie de medic, etc. Modul in care raspunzi la aceste intrebari
este extrem de important, tot ceea ce scrii acolo este interpretat si
conteaza.
Inscrierea efectiva consta din urmatoarele:
-depunerea unui dosar cu datele 'academice' (notele trebuie sa vina
direct de la facultatea pe care ai absolvit-o)
-scrisori de recomandare de la profesori
-resumeul in care sa fie detaliate perioadele de voluntariat, plus
scrisori de recomandare de la colectivul in care ai voluntariat
-chestionarul completat
-rezultatul testului de limba pentru cei care nu au terminat
facultatea in America de Nord.
De obicei, se primesc inscrieri de zeci de ori mai multe decit
numarul de locuri (in anul in care s-a inscris prietena mea, la
McMaster University din Hamilton, au fost 3000 de dosare si 100 de
locuri). Din cei inscrisi, sunt alesi un numar restrins de candidati,
bineinteles ca mai mare decit cel de locuri, care vor trece printr-un
interviu cu o comisie (tot de la prietena mea, in anul acela au fost
alesi 500 pentru cele 100 de locuri). Cei 100 de admisi sunt
selectati in mod direct de catre aceasta comisie, in functie de modul
in care s-au prezentat la interviu.
UN amanunt esential: numarul locurilor este diferit pentru cei care
au facut facultatea aici sau in alta parte, la fel conteaza daca esti
rezident al provinciei, sau vii din alta provincie. Impartirea
(aproximativa) este cam asa: 85-90% din locuri sunt pentru rezidenti
ai provinciei respective, 9-14% pentru rezidenti ai altor provincii
dar cu un degree obtinut in Canada (cred ca si in SUA se accepta),
iar 1% pentru cei care si-au facut studiile in strainatate. Prietena
mea a intrat in ultima categorie, respectiv a candidat pe un loc - pe
care din pacate nu l-a obtinut.
Din cite am vazut eu, procesul in sine este EXTREM de dur - a fi
admis la o facultate de medicina in Canada este o realizare absolut
exceptionala, pentru care se munceste enorm, timp de ani de zile.
NU vreau sa descurajez pe nimeni, insa cred ca este esential sa stiti
exact cum stau lucrurile aici: a va face planuri complet utopice este
dupa parerea mea mult mai rau decit a nu va face planuri deloc.
Alternativa cea mai buna, cred eu, este de a astepta sa ajungeti aici
pentru a afla care e realitatea, urmind apoi a o intelege si a o
folosi in folosul vostru.
============================
Message: 2
Date: Fri, 16 May 2003 15:52:06 -0000
From: "M
Subject: Re: Echivalarea studiilor superioare
> Problema e ca dupa atiat timp si examene date colegiul medicilor nu-
i
> da dreptul de a practica de fapt.
>
Draga Bogdan, trecerea timpului n-are nici cel mai mic efect asupra
obtineri dreptului de a practica medicina in Canada, e un lucru care
pur si simplu nu se pune! :-)
A obtine dreptul de a trata bolnavi (ca medic 'plin' ca sa zic asa)
este un proces costisitor si dificil, dar CLAR! El implica
urmatoarele etape:
-orice medic care are contact direct cu bolnavii trebuie sa aiba
LICENSE de medic.
-daca persoana a terminat o facultate de medicina in America de NOrd,
poate obtine license-ul asta ceva mai usor decit cei care au terminat
in alta parte. Oricum, din cite stiu eu, chiar si ei trebuie sa faca
ani buni de internat pe linga un spital, si abia apoi pot sa dea
examenele de license - asta e motivul pentru care numarul minim de
ani de studiu necesari pentru a deveni medic este de 3 (premed
studies) + 3 (medical studies) + 3 (minimum de ani de internship) =9.
Multi.
-daca persoana a terminat medicina in alta parte, trebuie sa isi faca
un dosar cu acte, care trebuie supus spre aprobare undeva (cred ca la
COlegiul Medicilor), si pe baza lui este acceptata sa inceapa sa
parcurga pasii obligatorii, care sunt:
1. examenele de specialitate: unul din materiile premedicale, unul
din cele medicale, unul practic, la patul bolnavului. Examenele se
dau separat, costa circa 1000 de dolari (plus sau minus ceva, nu stiu
precis suma), si primele doua se pot da in orice ordine. Cel practic
nu se poate da decit dupa promovarea primelor teoretice.
2. examenul de limba: TOEFL pentru engleza (mi se pare ca se da si o
parte vorbita a lui - sunt sigura de asta pentru examenele de nurse,
pentru cele de medic trebuie sa va interesati mai exact); pentru
franceza nu stiu nici cum se numeste, nici unde se da.
3. daca examenele de mai sus sunt trecute cu bine, candidatul trebuie
sa-si depuna dosarul cu toate rezultatele la mai multe spitale din
tara pentru care a dat examenele (se dau examene separate pentru SUA
si Canada - rezidentii canadieni au dreptul sa dea ambele seturi),
pentru a fi acceptat la un internat (internship) INTR-O ANUMITA
SPECIALITATE.
4. Dupa terminarea internship-ului, se da un nou set de examene de
licenta, dupa care poti sa iti practici meseria de medic, fie ca
angajat al unui spital, fie deschizind un cabinet propriu, fie in
ambele feluri.
O sa va pun mai jos un mesaj scris de Cristi pe care l-am salvat mai
demult de pe EfR, in ideea de a-l pune pe site-ul nostru aflat inca
tot in constructie :-(, care are in el un alt mesaj scris pe forumul
de la
www.thebans.com de catre o doctorita romanca. Cel mai bun lucru
de facut pentru cei interesati este sa mergeti la link-urile cu
pricina si sa cititi toate informatiile direct de la sursa.
Daca cumva nu intelegeti ce e scris acolo, concluzia este ca primul
lucru de facut este sa incepeti in forta lectii de engleza, pentru ca
fara asta n-are rost sa va faceti sperante ca puteti lua examenele.
Asa cum spune si cea care a pus link-urile, e greu dar se poate! In
toate provinciile canadiene sunt o multime de medici romani, care au
trecut cu bine prin tot procesul asta.
Bafta multa tuturor!
========================================
Acum citeva zile cineva cerea nume/emailuri ale unor stomatologi care
au obtinut licenta in Canada sau sunt in curs de a o obtine - n-am
mai gasit mesajul, dar am sa raspund asa, in general, poate ca mai
sunt si altii interesati sa afle cam cum sta treaba asta DE FAPT.
Realitatea este ca datorita faptului ca perceptia vizavi de
informatiile de natura asta, atunci cind esti in cauza, este ca
furnizezi detalii 'dusmanului', sunt extrem de rari cei care stiu
exact despre ce e vorba si sunt dispusi sa dea detalii concrete
despre proces in sine. N-am folosit mai sus cuvintul 'dusman' cu
rautate sau ne-intelegere, ci l-am folosit pentru ca lucrurile chiar
asa stau, din punctul de vedere al celor implicati in procesul asta
ingrozitor de dificil, de obtinere a dreptului de a practica
dentistica in America de Nord.
Numarul de locuri fiind limitat si extrem de mic, orice concurent nou
nu face decit ca lucrurile sa devina si mai dificile pentru toti
ceilalti, iar daca mai e si bine informat, e si mai prost! Din cauza
asta, e foarte greu sa afli de la altii ce anume e de facut exact si
care este calea - in afara unor informatii cit se poate de generale,
sunt foarte putini cei care sunt dispusi sa vorbeasca pe tema asta.
Eu personal pot sa inteleg pozitia lor (stiu in detaliu cit de enorm
de multa munca, timp si bani sunt cheltuiti de catre cei care trec
prin asta), le respect tacerea si nu le-o consider reavointa - pur si
simplu oamenii aleg sa nu spuna nimic in loc de a-si taia, poate,
singuri craca de sub picioare.
Prin urmare, sfatul meu pentru cei care au nevoie de informatii in
domeniul asta este sa intre in site-urile oficiale si sa
faca 'research'-ul asta singuri si pe larg. NU asteptati sa primiti
ceva substantial de la altii, pentru ca sansele sunt mici si pierdeti
timpul de pomana. Domeniul vostru nu seamana cu cele tehnice, batalia
este mult mai mare si placinta mult mai mica :-), dar, daca prinzi
totusi o bucatica, este desigur cu mult mai consistenta!
Primul pas si cel mai eficace este sa dati search pe Google dupa, de
pilda, 'dentist license' sau 'dentist studies' sau 'faculty of
dentistry' sau 'dentistry lincensing Ontario', etc - si porniti-o de
acolo.
_______________________________________
___________________________
Acestea fiind zise, iata ce e de stiut:
-diploma de medic stomatolog obtinuta oriunde in lume este
recunoscuta aici, iar asta inseamna ca facultatea nu trebuie luata de
la inceput
-ca sa practici stomatologia aici, este nevoie de licenta
-cei care au facut facultatea in America de NOrd, pot obtine licenta
dind unul sau mai multe examene (licenta se obtine separat pentru SUA
si Canada)
-daca diploma a fost obtinuta in afara Americii de Nord, nu se poate
obtine licenta decit trecind prin procesul urmator:
-pe baza diplomei de medic stomatolog, se poate face inscrierea la
prima serie de examene, care practic constau din TOT ceea ce s-a
studiat in facultate. Dupa cit am auzit, examenele se dau la o data
fixa, de doua ori pe an, si sunt admisi sa le dea toti cei care se
inscriu. COsta citeva sute bune de dolari (7-8? - nu stiu sigur,
oricum, suma se schimba de la an la an)
-cei care iau examenele teoretice se pot inscrie la examenul practic
-daca il iau, isi pot depune actele la una sau mai multe facultati,
pentru a fi admisi intr-un program special de studii, timp de doi
ani. PArtea cea mai delicata a intregului proces aici este, pentru ca
numarul de locuri este limitat si nu e in functie de citi au luat
examenele in anul respectiv. La UofT anul asta au fost 24 de locuri,
dintre care 8 sunt ocupate de romani :-). Stiu asta din sursa sigura,
fiul si nora doamnei Elena sunt printre ei (doamna Elena este un nume
de referinta in comunitatea romaneasca din TOronto - chiar daca nu
stiti inca despre cine e vorba, o sa stiti cind veniti aici, va spun
eu, fiti fara grija :-) ).
-admiterea efectiva are loc ca urmare a unui interviu FOARTE SERIOS
cu o comisie formata din profesori de la universitatea respectiva. Ce
anume se raspunde la intrebari este esential pentru a intra in
plutonul celor admisi, iar intrebarile pot sa fie foarte 'tricky' -
de pilda una despre care am auzit eu este urmatoarea: ce ai face daca
s-ar intimpla sa afli ca un medic coleg al tau de cabinet a facut
unui client al lui o procedura gresita? Exista o singura categorie de
raspunsuri bune, care tin de etica profesionala, si ele trebuie
stiute neaparat, nu puteti sa raspundeti 'la bunul simt'- cred ca
informatii despre etica profesionala a acestei meserii se pot gasi in
cartile pregatitoare pentur examen sau, poate, pe site-ul lui Ontario
Dental Association de pilda.
-daca au fost admisi, incep studiile (la UofT incep in martie), timp
de doi ani merg la scoala in fiecare zi, la cursuri (am inteles ca
sunt doar materii clinice sau strict legate de stomatoblogie) sau
practica. Din timp in timp, foarte des, se dau examene. Cursurile
astea costa foarte mult, acum tuition fee la UofT este in jurul a
40,000 de dolari pe an (nu e nici o greseala, patruzeci de mii, atita
este), suma pe care cei mai multi o imprumuta de la banca, urmind sa
o dea inapoi dupa ce incep sa lucreze. NU stiu cit e si daca exista
dobinda, dar daca e, sigur e mica, pentru ca imprumuturile pentru
studii au un regim special - cel putin eu asa stiu, dar e de intrebat.
-dupa terminarea celor doi ani, se da examenul de licenta, care, dupa
atita zbucium si tevatura, este deja floare la ureche.
-dupa obtinerea licentei, medicul poate sa isi deschida cabinet
personal sau sa se angajeze la un al medic care are nevoie de ajutor.
Salariile de pornire despre care am auzit, in TOronto, sunt cam in
jurul a 80,000 de dolari pe an - ca angajat la altcineva. Evident,
cei care isi deschid propriul lor cabinet cistiga cu mult mai mult.
=====================================
Din ce am mai aflat de pe la altii, pentru un medic care nu are
licenta luata in Canada ar exista urmatoarele posibilitati legate cit
de cit de domeniul medical:
-sa-si faca masteratul (daca este acceptat, primeste bursa lunara
pina cind termina studiile - circa 1500 de dolari, plus sau minus
ceva, pe luna). La UofT, de pilda, se poate face masterat in
imunologie, imunopatologie, patologie, behavioural sciences,
community health, etc. Trebuie mers la toate catedrele de la
facultatea de medicina si intrebat direct la Office for Graduate
Studies. Procesul de inscriere este destul de complex, dar se poate
trece cu oarecare insistenta, am cunoscut medici care au facut asta.
Urmarea masteratului nu este licenta de medic, ci posibilitatea de a
lucra intr-un institut de cercetari al unui spital sau companie de
medicamente, in diverse institute guvernamentale legate de sanatate,
etc. Drumul nu e usor (cu toate ca masteratul in sine nu e deloc de
speriat), dar pentru cineva care nu este interesat numai si numai de
lucrul direct cu bolnavii, poate fi in final foarte 'rewarding'
(datator de satisfactii) dupa parerea mea.
-sa gaseasca un job de asistent la un cabinet specializat, ca de
pilda: oftalmologie, ecografie, radiologie, fizioterapie, recuperare
medicala, medicina sportiva, etc. Salariul e mic, dar pentru anii de
inceput e totusi ceva - mult mai bine decit munca in fabrica sau
statul acasa (nu ma refer la statul acasa 'by choice', care este cu
totul si cu totul altceva, o optiune pe care oricine are dreptul sa o
adopte si pentru care nimeni nu trebuie sa dea socoteala nimanui).
-sa gaseasca un job la o clinica de fertilizare in vitro. Trebuie
facut un resume si mers cu el in mina din clinica in clinica. Salariu
mic, similar cu cel de la cabinetele de mai sus.
-cei care au facut liceul sanitar si au si diploma de asistenti
medicali, pot sa gaseasca joburi la spital, dar NU ca asistenti, ci
mai mult ca infirmieri sau 'ajutor de asistenti', so to speak :-). Ca
sa lucreze ca asistenti (munca asta este foarte bine platita aici),
trebuie sa dea examene si sa obtina licenta. TOt procesul este
incomparabil mai usor decit cel pentru licenta de medic, insa si asta
dureaza si costa. Limba engleza/franceza are o importanta enorma - nu
uitati asta niciodata :-).
-cred ca o varianta ar fi si aceea de a se angaja la un camin/spital
de batrini, dar tot intr-un job oarecum necalificat, pentru ca
posturile de asistenti si medici sunt si aici ocupate de persoane cu
licenta.
Cam asta este tot ce stiu. Bafta multa!
==================================
Incearca sa mai ceri info de pe
www.thebans.com :eek:
Bafta!
