Author Topic: Tapis rouge au cinema roumain  (Read 5929 times)

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Offline Rian

  • Full Member
  • ***
  • Posts: 1.455
Tapis rouge au cinema roumain
« on: Saturday 29 October 2011, 23:36:44 »
Tapis rouge au cinema roumain ! Este un must acest scurt festival de film romanesc , la cinematograful Beaubien, (pina duminica 30 oct 2011, prin reciprocitate cu cinematografia quebecoise care se va produce la Bucuresti . Toate filmele sunt superbe ! Merita osteneal de a le vedea ... Am sa redau aici cateva ganduri despre filmul lui Titus Muntean, excelent! -vazut vineri, 28 oct la cinematograful Beaubien . Caravana cinematografica,( Kino caravan), film  ( realizat de Titus Muntean, 2009) cu Mircea Diaconu (Tanasie, primarul), Dorian Boguta( Tavi), Iulia Luminare (Corina) , etc  In Caravana Cinematografica, pe vremea arhaicului stalinism romanesc al anilor 50 ( actiunea are  loc in republica populara romana, 1959), tanarul si ambitiosul tovaras Tavi, activist de la regiunea de partid (pe atunci tara fusese impartita de partid in regiuni ... de partid si de stat!) insarcinat cu culturalizarea ideologica a taranimii, in speta cu difuzarea si dezbaterea filmelor sovietice sau prosovietice, ajunge cu masina ( un vetust model sovietic caravan auto) condusa de tovarasul Anton, cel care le stie pe toate,  intr-un pierdut si mizerabilist satuc romanesc, Mogos, pe undeva prin Transilvania. Timpul pare oprit in ceva natural ce este potrivnic si penibil omului, ploua fara incetare  si tot locul este aproape acvatic, curgator si nedefinit, dezolant, desi in culori pastelate, pe masura noroiului si nepasarii seculare din batrani. Caravana auto, din cauza unei cirezi de vite, se impotmoleste pe o ulita a satului, iata un impas ideologic, ar gandi Tavi ! ?  iar tovarasul Tavi, excedat, in disperare de cauza, ca sa vina cineva sa-i ajute, difuzeaza marsuri revolutionare prin megafoane. Incet- incet, din cauza zgomotului civil, apar cativa sateni reprezentativi: primarul, militianul, directorul de scoala, tiganul si ungurul.Pe scurt actiunea filmului se petrece linear, dupa cum urmeaza: trimis de partid intr-un sat oarecare, comisarul cultural Tavi se vede ajuns in impas: din cauza ploii torentiale, rolele filmului propagandistic dela regiunea de partid sunt deteriorate. Tavi, furios ca nu poate proiecta filmul, dupa ce convoaca notabilitatile satului, automat ii face culpabili de sabotaj. Imblanzit la o masa tovoraseasca, cu palinca si carnati pe masura, Tavi o cunoaste pe Corina, bibliotecara din sat, comunista,frumoasa si senina. Indragostit coup de foudre,  Tavi ii cere sa-l urmeze  imediat la oras, intr-o lume noua. Totusi Corina, din femininate,  il refuza pe moment. Tavi, insa o intelege gresit, refuzul ei i se pare fie ireal din punctul de vedere sentimental, si  burghez, din punctul de vedere ideologic. Reactia lui este salbatica : o violeaza inainte de a parasi satul.Filmul curge navalnic, ca un rau intre maluri stranse de pietre ascutite, din cauza furiei „ideologice” a comisarului Tavi pentru care orice neajuns sau lipsa de mijloace pentru proiectia filmului la data si in locul stabilit de Partid, de regiunea de Partid, constitue un sabotaj burghez. De aici rezulta – precum ar fi si de asteptat- cel putin, acel ridicol rece si negru de limbaj, de situatie, de idei ( sau mai degraba, al lipsei de idei), ce consuma pina la capat ca o flacara rea si devoratoare toate personajele. Personajele sunt caricaturale, acide,  pe filonul acestei deriziuni atroce, in stil caragialesc : revolutiunea comunista o produce tovarasul Tavi, un fel de Rica Venturiano al stalinismului cultural, farfuridismul isi gaseste ecou in directorul scolii, cel care se nascuse si traise si inainte de comunism  ... prin urmare, acel care trebuie sa stie cum sa reziste si sa se adapteze la orice si oricand cu aceeasi istorica vorbarie goala (vezi calitatile de liberal si de comunist ale neamului !) , militianul este o copie imperfecta (de nou legionar, poate?...), ceva mai somnolenta si mai cinstita, totusi,  dupa Pristanda,  tipatestii se regasesc in primarul satului, personaj duplicitar, care ar semna orice numai sa scape, abil burghez, dar pasnic, perspicace comunist, dar lenes, in timp ce cetatenul turmentat pare mai putin reflexiv in persoana tiganului etern, un fel de manelist modern de pripas. Epilepticul ungur, care isi „ produce” criza (evident,si din cauza.. romanilor) in plin orgasm filmic sovietic al elibararii Europei de nazism..  pune capat in mod benefic proiectiei cinematografice legionaro-comuniste . . Nimic nou sub soare, s-ar putea zice la prima vedere, inca o comedie neagra despre stalinismul romanesc, ridicol si tragic in acelasi timp, cu victime si criminali, intre aparenta si autenticitate, cu lumini si umbre  fata de care istoria este neputincioasa, si fata de care, dupa atatia ani, rasul public poate  inlocui plansetul individual, hazul, necazul, vorbaria goala, gandirea semnificativa, si asa mai departe, totusi : ceea ce marcheaza  acest film ( avand la baza o povestire de Ion Grosan, unde violul Corinei nu se produce) este, as zice, paradoxul tragic al legii morale. Orice lege morala induce  inevitabil opozitia intre doua legitimitati adverse.Par exemplum, singurii comunisti din acest film sunt, evident, doar comisarul Tavi si bibliotecra satului, Corina. Ea este o tinara idealista, senina si limpede ca o stea fara nume, care ajunsese in acest satuc dezolant, animata de dorinta sincera sa ofere satenilor o luminita la capatul tunelului, o luminita de cultura si speranta in omul nou, intr-o lume mai justa si mai solidara, spre exemplu, isi transformase propria locuinta in biblioteca ( o biblioteca burdusita, totusi, de carti leniniste !) ; el, comisarul Tavi, fostul copil al nimanui, rejeton crescut in orfelinat, devenit mai tarziu, produsul ardent al revolutiei proletare, razbunatorul celor sarmani si obiditi, nici nu ar fi avut alta cale in acele vremuri eroice ! un fel de robespiere rural gata sa diabolizeze fara retinere orice ostacol de opinie sau de situatie in sabotaj politic, in acelasi timp, pe plan intim, un barbat minor, decapat de timiditate, de orgoliu excesiv, de o incontrolabila pulsiune sexuala fara raspuns ( ceea ce ar fi echivalentul onanismului, oh! ...) Dar tot asa dupa cum revolutia franceza isi va fi devorat proprii fii, in mod tragic, comisarul Tavi o va nimici pe Corina, in mod anarhic: singura lui posibila iubire va fi distrusa de el insusi, prin viol. Oricat ar parea de bizar, in gradientul de definire al tragicului, filmul este capabil sa emita doua mesaje contradictorii:  comunismul este incorigibil (Tavi), comunismul este intangibil (Corina). ....
 
 


Offline Rian

  • Full Member
  • ***
  • Posts: 1.455
Re: Tapis rouge au cinema roumain
« Reply #1 on: Saturday 29 October 2011, 23:37:16 »
Filmul, pe plan ideatic insa poate  fi acuzat de tezism istoric sau de basm politic capitalist, (unde cei buni(capitalisti, of course,fara sa stie,)  lupta impotriva  celor rai, comunisti din romantism, fie !), fie si numai intrebandu-ne retoric, daca nu cumva cei zece ani + scursi intre  liberalismul burghez si  comunismul stalinist (1947-1959) ar putea fi suficienti sa schimbe moravurile unui neam, umoare lui morala, sa-i schimbe psihologia, curajul si demnitatea... si daca nu, ceea ce nu ne–ar conveni, la urma urmei.,. fiindca suntem romani, oh!.. ,atunci poate ca n-ar  trebui sa admitem culpabilizarea exclusiva  comunismului, ci sa luam in seama si obarsia culpabila nationala detectata  inca de Caragiale,de Delavrancea, de Eminescu, de Filimon si de multi altii de la sfarsitul secolului XIX-lea . Ca intre Scilla si Caribda, intre comunism – capitalism, intre aceste doua stramtori  morale, istorice, existentiale,romantice, eroice,  poporul roman isi continua inperturbabil somnul vegetal pe mai departe ,fiindca  in istorie totul curge, asa precum hazardul intr-un joc de carti(semnificativa ,scena finala a filmuluii!). Filmul lui Muntean are excelenta unei introspectii teziste care provoaca revolta bunului simt istoric.