Nu este neobisnuit. Pe timpul cind aceste filme de cinemateca au fost facute, bugetele erau mici, filmele erau si de B si de C, si chiar cele de A nu rezistau trecerii timpului.
Si chiar cele de A-list, top 100, sa le vezi TU , acum , si sa te intrebi ce au vazut aia la el.Cam cum ziceai mai deunazi tu cu magarul ala tras cu funia...Pot fi bune, dar valoarea lor sa fie data de contextul istoric si sa nu reziste trecerii timpului.
Nu e ceva rau in sine, cele mai bune alimente sint perisabile repede, lipsite de rahaturile de prezervative chimice...Efemerul are si el frumuseatea lui...
Peace , man!
ps sint plecat de fapt de vreo citva timp in aceeasi cautare, a timpului pierdut, a filmelor nevazute sau neapreciate la timpul lor. Am vazut la indemnul vostru de multe ori, filme, Truffault,Aantonioni, Almodovar, Fellini, Begmar...
Oricit mi-au placut o parte din filme sau filme intregi din alea vechi, nu as putea face o judecata de genul facut de tine in postul tau, ca valoarea este mai mica acum. E drept ca economicul, comercialul joaca un rol mai mare acum ca alta data, nu sint necritic fata cu filmele noi..Dar , cantitiv si calitativ e mult de vazut, e un curent sanatos de indies, de film strain, de singe sanatos in filmografia actuala, in fiecare an descopar ceva nou....Si ar fi si mai mult daca tembelismul asta cu scoaterea filmelor in functie de concurenta la premii nu ar da la fund creativitatea si nu ar limita productia.
Descoperim de ex. cum Brando face ultimul film la Montreal(inainte sa moara) dind o stafeta simbolica lui Edward Norton in The Score, in prezenta lui DeNiro, care multiplica el insusi rolurile simbolice de dat stafeta...Si descoperim actori noi, sau tineri care se maturizeaza, speram neatinsi de starsistemul care mi se pare ca isi bate joc de valoare in a saptea arta (ca si in toate celelalte)...
