eu incerc sa vorbesc politicos
POLITICÓS, -OÁSĂ, politicoşi, -oase, adj. Care are o atitudine amabilă, binevoitoare, îndatoritoare, care se poartă cuviincios, delicat cu cei din jur; cuviincios, bine-crescut, manierat, civilizat, curtenitor. ♦ Care arată, demonstrează politeţe. Purtare politicoasă. – Din ngr. politikós.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=politicosPOLITÉŢE, (2) politeţi, s.f. 1. Atitudine, comportare conformă cu buna-cuviinţă, amabilă, politicoasă; amabilitate. ◊ Pronume personal (sau posesiv) de politeţe = pronume care se foloseşte în vorbirea cu sau despre o persoană căreia i se cuvine respect sau pentru a-i impune respect. ◊ Loc. adj. De politeţe = a) care exprimă politeţe; b) politicos, amabil; protocolar. ◊ Loc. adv. Din (sau de, rar, pentru) politeţe = fiind obligat de anumite cerinţe (formale) de conduită, de etichetă. ♦ Ansamblu de reguli de comportament în spiritul bunei-cuviinţe, al amabilităţii şi al respectului reciproc. 2. (Fam.; la pl.) Cuvinte sau gesturi care exprimă politeţea (1) (exagerată a) cuiva faţă de cineva. [Pl. şi: (2) politeţuri. – Var.: politéţă s.f.] – Din fr. politesse.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=politeteAccept, cu sensul ca incerci sa jignesti politicos