Author Topic: sunteti intradevar o FORTA (Read 12501 times)

marion · « **Reply #20 on:** Saturday 10 January 2004, 08:38:06 »

Iulian, gindeste-te putin- plecarea in Canada e singurul lucru ce va desparte? Piscot are dreptate, incercati mai intii sa fiti iar o familie, apoi aplica tactica pasilor mici si siguri. Si fii atent, e iarna, nu-mi dau seama daca mai lucrezi ceva(in sensul ca ai o ocupatie), poti cadea intr-o stare sufleteasca foarte neagra, ca sa zic asa...
Curaj!Suntem alaturi de tine.
Marion

iulian2 · « **Reply #21 on:** Saturday 10 January 2004, 12:45:58 »

da e iarna si ce dracu sa mai faci cind e posibil sa vina scrisorica in orice clipa....e drept ar trece timpul mai usor...am vorbit acum un sfet de ora de fapt am stabilit sa fie un monolog...al meu dupa care sa inchidem..si sa ne gandim ...cred ca am reusit sa-i spun destule lucruri importante,incercand sa cuprind 5 ani de casnicie in 3 minute de convorbire telefonica... fara reprosuri inutile....efectele se vor vedea in viitoarele zile..... Cert este ca la mine asteptarea e dubla....parca umblu dupa doua vize...ea si Canada..Oricum un lucru e clar...emigrarea asta e uneori asa de stresanta incat se transforma intr-un examen de viata!

iulian2 · « **Reply #22 on:** Saturday 10 January 2004, 12:56:48 »

da piscot... asta e singura tactica...si stiu ca acolo e ca si cum te-ai naste a doua oara..ce sa spun?..in Romania nu m-am plans de bani, nici pe vremea raposatului dar mi-a lipsit intotdeauna acea nota de civilizatie, respect, corectitudine de acolo valente care constituie motorul unui trai linistit, sigur...stiind ca-ti cresc copiii intr-un mediu civilizat parca altfel te trezesti dimineata, fara sa te gandesti la ce spaga mai am azi de dat, ce controale ma mai lovesc etc etc. ..nu mai continui ca nu termin nici dimineata! Am sunat-o si asta i-am zis ..hai sa ajungem acolo unde avem timp sa ne gandim ca ma poti si te pot respecta...In Romania de cele mai multe ori te ia valul si uiti chiar si de chestia asta elementara....respectul reciproc.

ronym · « **Reply #23 on:** Saturday 10 January 2004, 14:48:51 »

iulian..ai rabdare...e cel mai bine..si mai sigur..fetita ta daca e de partea ta usurel,usurel osa o participe si ea la convingerea mamaei..eu sint sigur ca o sa vina in canada.,..dar disperarea,frica de necunoscut...influenta mamei(mama ei

) asta o dau inapoi...
si noi am fost intr-o situatie asemenatoare..dar nu asa de grava...iti explic in 2 cuvine...noi inainte de a venii in canada am trait in miami..mie nu mi-a placut de loc..si nu putem resira din cauza umezelei...asa ca am hotarit sa ne mutam..intrebarea erea, unde....inainte de miami am trait citiva ani intr-o tara europeana...acolo facind si ceva scoala..avind actele in regura(cetatenie,casa,prieteni)...deci tot ce iti trebuie..acum erea intrebarea sa ne intoarcem inapoi de unde am plecat din europa sau sa mergem in canada ca turisti si daca ne place sa schimbam statutul aici...sotia mea vroia inapoi acasa (subliniez..nu in ro..romania se exclude din discutie)..eu vroiam aici..am discutat..ei ai erea frica..dar nu s-a discutat cu crize sau certuri..ca nu erea cazul..nu eream la prima emigrare..si in final am hotarit sa venim aici si sa incercam..daca nu merge ne intoarcem..acum sa stii si tu..daca o faci sa vina pina aici trebuie sa ai grija ca startul in canada sa fie unul bun...nu impresionant..dar mai bun decit l-ar astepta ea..fetita o sa fie fericita in ambele cazuri..sint sigur...
si inca ceva ..la toti acestia care iti scriu..se pare ca aici lumea em ai prietena ca in viata reala..sa te ajute cu ceva cind veniti in canada..eu cred ca este o solutie pentru a salva familia ta...ajutorul nu trebuie sa fie material..dar macar moral ..
iti urez succese si nu dispera..situatia se rezolva..oricum suportul nostru moral il ai 8-)
o zii buna,
rony

iulian2 · « **Reply #24 on:** Saturday 10 January 2004, 19:40:48 »

azi am hotarat sa las timpul sa le rezolve...am terminat "munitia"...si sunt la limita intre a renunta la tot si a o lua de la capat si a lupta pana in panzele albe..deja mergand pe marginea prapastiei simt ca daca mai fac un pas ori ma prabusesc si pierd tot ori reusesc sa ma agat de ceva..nu stiu ce a mai ramas... si-mi vad dorinta implinita...Oricum e prima si ultima oara in viata cand imi las soarta mea si a copiilor in mainile ei...Daca aceasta greseala ca am acceptat fara sa dau importanta ca ea sa fie aplicant principal, puteam foarte bine sa fiu eu si nu ajungeau copiii mei aici ,sa le fie hotarat viitorul de niste ambitii stupide....si interese meschine ,daca aceasta crunta greseala ma va costa asa mult..pot spune ca am luat o lectie pentru o viata ulterioara....E de necrezut...de-ar veni viza si atunci va fi momentul adevarului! NU VOI PUTEA VENI LA NET SA SCRIU VIZAAAA! DECAT DACA VOI SCRIE SI VINEEEE!...SA DEA DUMNEZEU!!!

ultimul · « **Reply #25 on:** Saturday 10 January 2004, 21:52:38 »

In principiu o presiune continua asupra unei persoane poate duce la o ambitie negativa, la o surzenie mentala. Poate e momentul sa mai va ganditi fiecare in partea lui. Sa lasati argumentele sa strabata singure calea la lumina. Oricum eu zic ca ati gresit ca v-ati despartit, sau cel putin asa am inteles eu. Dar, timpul le va rezolvape toate. Ai sa vezi ca o sa iasa bine.

iulian2 · « **Reply #26 on:** Saturday 10 January 2004, 23:02:18 »

asa e ultimule cred ca e ultima solutie....

jean · « **Reply #27 on:** Sunday 11 January 2004, 04:06:20 »

E foarte trist ce scrii. Eu fac luna aceasta 9 ani de la casatorie si am trecut prin destule momente grele si, ca o coincidenta, tot datorita acelui personaj incruntat si caruia ii simti rasuflarea rece in cefa, personaj ce se numeste "soacra". Si dupa ce s-a nascut prima fetita a incercat sa ne desparta si pot sa spun ca n-a lipsit mult. Cand i-am spus ca vom astepta al doilea copil i s-a naruit tot cerul in cap. De fapt a aflat de la rude, sotia ne-avad inca curaj sa-i spuna.
Cum am reusit sa-mi scot sotia de sub influenta ei? In primul rand am incercat tot timpul sa-i demostrez ca intentiile ei nu sunt neaparat spre binele ei ci pentru a demonstra ca ea a avut dreptate atunci cand s-a opus casatoriei. Trebuie sa spun ca am avut ghinionul ca socrul meu sa moara intr-un accident cu o luna inainte de nunta si a trebuit sa amanam totul un an. Am facut tot posibilul sa-i demostrez ca nu mai are ce-i oferi decat o viata searbada langa ea sau o casatorie aranjata de ea cu cineva pe care sa-l poata domina. Am facut tot posibilul sa nu fiu dependent de cineva, sa nu cad in ispita unor avantaje materiale, in primul rand, si sa ma leg de maini si de picioare. Ofertele sunt sunt destul de tentante, unii prieteni mi-au zis ca sunt chiar nebun.
In sfarsit s-a convins ca am avut dreptate si nu datorita intoxicarii mele ci datorita faptelor. Dupa ce s-a nascut a doua fetita 2 ani a tras de mine sa incepem procesul de emigrare, iar acum cand mai avem 2 luni pana la interviu si cu sansa de a pleca in toamna este foarte incantata si nimic n-ar mai intoarce-o din drumul pe care am pornit impreuna, hotarati pentru a oferi copiilor sansa de a trai decent indiferent de cat de greu ne-ar fi noua.
Incerca sa-ti convingi sotia nu vrei decat binele copiilor si nu vor putea duce o viata normala decat daca veti fi cu totii impreuna indiferent unde veti fi: aici sau in Canda, pentru ca in primul rand trebuie sa fiti impreuna si tot impreuna sa luati hotararea pe ce drum veti pleca si asta fara ambitii si fara reprosuri. Poate ca are si ea ambitiile ei si n-ar iesi nimic bun daca fiecare ar incerca sa demostreze ca el a avut dreptate sau ca, separat unul de celalalt veti putea oferi mai mult copiilor.
Incerca sa mobilizezi prietenii comuni care scoata in evidenta realizarile voastre de pana acum care nu s-au datorat altora. Sfatul si sprijinul prietenilor apropiati este mult mai argumentat decat al nostru, cei de pe forum, ei cunoscandu-va mult mai bine situatia.
In speranta ca m-am facut util si ca situatia ta se va rezolva asa cum iti doresti, iti doresc sa ai puterea sa treci peste acest examen (destul de dur) si sa ne scrii ca ati luat viza si biletele de avion sau cel putin ca sunteti din nou o familie ce este gata sa treaca peste vitregiile vietii.
Multa bafta! :eek:

iulian2 · « **Reply #28 on:** Sunday 11 January 2004, 12:07:43 »

si noi avem de fapt tot 8-9 ani de cand locium impreuna...de 5 ani ne-am casatorit..nu stiu ce sa mai zic..ieri am luat hotaratea sa las lucrurile sa mearga de la sine...nu o vad ca pe o renuntare dar realizez ca este singurul mod de a-i dovedi ca drumul pe carea apucat nu e cel mai fericit...au inceput deja sa se loveasca de greutati..isi cauta servici..nu gaseste, bineinteles...bani imprumutati, au inceput sa faca datorii..soacra-mea e terorizata de termitele alea mici, lasate acasa...mie mi se rupe inima dar trebuie sa-mi iau macar o perioada mana de pe ei dupa 8 ani de sacrificii si tinut in "puf"..mai ales ca acum dintr-o inimaginabila meschinarie...s-a uitat tot, tot efortul facut, tote riscurile, nervii si noptile nedormite cand veneau, facturi, CEC-uri la plata care ma imbatraneau zilnic, etc. Ce mai? nu mai sunt bun si gata...red ca ce-am avut de zis pana acum s-a cam spus...singurul care mai poate repara ceva e bunul Dumnezeu si poate trezirea la realitate a neveste-mii lovindu-se de porcariile vietii din Romania...Oricum de recunoscut aceasta malefica greseala nu o va recunoaste niciodata..dar crede-ma jean, ca nu va mai avea nici cea mai mica importanta....sper ca in ceasul al 12-lea sa intinda o mana si sa raspunda pe masura eforturilor si renuntarilor pe care le-am facut,... gandindu-se la ea , copii si cine stie vreodata si la...subsemnatul..
mersi mult pentru sfaturi...

uNICK · « **Reply #29 on:** Sunday 11 January 2004, 18:19:52 »

In anumite situatii chiar si la unii adulti functioneaza negativismul. Poate daca ai reusi ssa o determini sa priveasca in perspectiva....de ex. ca parintii nu sunt nemuritori, copilul creste si poate sa aleaga...eventual sa reproseze(daca ramaneti in RO), posibilitatea de a va intoarce daca nu i se pare ok! Convinge-o ca nu e batuta in cuie plecarea asta, nu e o hotarare definitiva, va puteti intoarce oricand (important e sa aveti intrarea facuta!!!)
Asteptam vesti!

iulian2 · « **Reply #30 on:** Sunday 11 January 2004, 23:31:41 »

n-o fi dracul asa negru......chestia asta cu nebatutul in cuie intradevar e un argument macar in sensul de a se misca lucrurile....am o stare mai buna..cat de cat..m-a interpelat soacra-mea..spunandu-mi ca , ma rog anumite vorbe urate care ajunsesera la urechile mele ieri nu i-ar apartine...asta sincer sa fiu nu ma afectase asa mult ca ma astept la orice dar ideea de a-mi da atentie..!!!!...dovedeste ca indiferenta aplicata de pe 1 ianuarie incepe sa dea mici rezultate....s-ar putea sa incep sa castig teren copilasi...of nebanuite-s caile domnului..apropos ultimile ei cuvinte au fost..cum o vrea dumnezeu...

ronym · « **Reply #31 on:** Monday 12 January 2004, 00:33:20 »

8-) 8-) 8-) 8-) 8-) 8-) ptr tine si ptr socara :-x :-x :-x :-x :-x
o seara buna,
rony :cool:

edithmonika · « **Reply #32 on:** Monday 12 January 2004, 00:37:03 »

Capul sus.................curaj ................intr-un fel sau altul toate se rezolva............rabdare si speranta.......................!

iulian2 · « **Reply #33 on:** Monday 12 January 2004, 09:41:35 »

ronym!! noteaza..azi e prima zi din anul asta in care rad zgomotos...problema e ca am izbucnit in sala de net si au inceput sa se uite astia ciudat la mine..."a innebunit saracul"....cred ca jumate din sala asta erau clientii mei la bar..ma privesc cu compatimire...ce-si zic??!!..a pirdut barull...a luat-orazna...asta e cea mai buna...cu berea si pistoalele!!

iulian2 · « **Reply #34 on:** Monday 12 January 2004, 09:47:52 »

mersi monika...oricum o raza de lumina incepe sa se zareasca...sper sa nu ma insel..dar soacra-mea a inceput sa converseze cu mine..asta e un lucru pozitiv..poate reusim sa lasam deoparte tot veninul ultimelor saptamani si cladim ceva....vreau nu vreau tot dansa e cheia...asta e..trist dar adevarat..oricum lucrul mai bun e ca nevasta-mea chiar daca e plecata macar nu mai e impreuna cu maica-sa...si poate analizeaza mai obiectiv situatia...Sa auzim numai de bine!!!

ronym · « **Reply #35 on:** Monday 12 January 2004, 14:25:49 »

iulian..rabdare..sint sigur ca o sa fie bine pentru tine..indiferent ceea ce v-a fi in viitor ptr tine..dupa cit de hotarit se vede ca esti imposibil sa nu reusesti si aici...problema e a ei daca se incapatineaza sa nu vada si viitorul copilului..inplicit viitorul ei..sint de acord..primul an sau primii 2 poate sa fie mai grei dar dupa aceea imposibil sa nu ai casa ta si nu job bunicel..nu mai zic de linistea familiei care ptr mine conteaza cel mai mult..
sincer cind am citit povestirea ta cu fetita care ti-a dat portofelui ei rosu cu 17 mi de lei sa ai banutii tai..am simtit ca trebuie sa iau avionul pina in ro sa te ajut eu cu soacra... :-x e cea mai simpla solutie..boceste lumea 2-3 zile si pe urma uita :eek: ..eu am soacra buna..dar tot nu o las sa stea mai aproape de casa mea cu citiva mii de km :-x e ma iin siguranta asa..si sanatatea ei e mai buna acolo..ca aici e maestrul :cool: si nu are loc de intoarcere :???:
o zii buna si iti tinem pumnii,
rony

marc · « **Reply #36 on:** Monday 12 January 2004, 15:12:17 »

Iuliane, sa dea Dumnezeu ca totul sa fie bine, asa cum spunea mai inainte si Geomy20.
Posibil ca tu sa fi facut doua mare greseli care, sper eu, sa nu iti fie fatale si anume ca le-ai spus parintilor(socrilor) decizia de a emigra in Canada si poate cea mai mare, aceea de a te fi mutat la socri.
Nu stiu cum se face, dar socrii astia parca sunt trasi la indigo. Au un spirit de conservare ceva de speriat. Incep sa te imbrobodeasca cu tot felul de prostii iar daca vad ca nu le iese trec la atac pe toate fronturile. In cele mai multe cazuri ii intereseaza doar faptul ca nu mai are nimeni grija de ei la batranete si nu situatia copiilor.
Cred ca problema voastra este datorata in principal socrilor si aici trebuie sa intervii, dar nu printr-o situatie conflictuala.
Ce sfat iti dau este sa fii si tu mai diplomat, sa le povestesti putin viata in roz, sa mai stati macar in weekend la masa impreuna, la un pahar de vin, mergi si tu la mama-soacra cu un buchet de flori din cand in cand, mai bine spus incearca sa nu fiti adversari. Eu zic ca se poate. Incearca sa vorbesti si cu sotia astfel ca, macar ea sa fie de acord cu tine. La urma urmei poti sa-i spui ca, in cazul in care lucrurile nu merg bine te intorci, "doar ai unde

" si revii de unde ai lasat lucrurile.
Hai ca nu mai este mult, fa si tu un efort, chiar daca tensiunea este mare.

Sa auzim numai de bine :eek:

marga · « **Reply #37 on:** Monday 12 January 2004, 15:20:40 »

soacra, soacra, poama acra...... iulian, hai sa iti mai descretim fruntea nitel. stii care e asemanarea dintre o bere si o soacra????

ronym · « **Reply #38 on:** Monday 12 January 2004, 15:31:21 »

marga :eek: ..eu mai zic una..mie imi place sa tin berea in congelator citeva ore pina e plina de ace de gheata sau e inghetata de tot..si apoi o beau... :mad: ..poate e valabil si ptr iulian...te-ai gindit ca daca le tai gazul la miezul nopii..poate ajung si ei la calitatea berii mele :cool: si atunci ai poti servii in maxim 3 zile cu

..dar apoi 8-) 8-) 8-) 8-) cu nevasta toata viata :???: :???:
o zii buna,
rony :cool:
ps..ce idiot sint

marga · « **Reply #39 on:** Monday 12 January 2004, 15:39:55 »

hahahahahahahah! ronym, corect! asemanarea dintre o soacra si o halba cu bere este ca pe amandoua le preferam RECI PE MASA!!!!!!hahahahahha! ma inscriu si eu in clubul celor cu soacre problema sau, ma rog, in clubul celor cu probleme cu soacra. oricum ai da-o, tot un drac!

News:

Author Topic: sunteti intradevar o FORTA (Read 12501 times)