Author Topic: Montrealul meu  (Read 1701 times)

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Offline norocel1962

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2002
  • Location: Laval
  • Posts: 11.396
Montrealul meu
« on: Thursday 19 May 2005, 23:04:30 »
Ma bag si eu acilea pe sectiunea asta proaspata cu o postare mai veche pe care o consider "acasa" aici. Ramane sa hotarati si voi daca este asa.

Montrealul meu

Exista o probabilitate suficient de semnificativa ca "Montrealul meu" sa fie mai curat, mai proaspat, mai inedit, mai relaxat, mai sprintar, mai interesant, mai (multi)cultural, mai aerisit, mai verde, mai plin de surprize (mai mult placute, decat neplacute), mai colorat, mai viu, mai cu suflet decat "Montrealul tau" din cauza ca eu sunt "pifan" si inca n-am capatat blazarea suficienta a "veteranilor" (pe care ma rog sa n-o capat niciodata). La fel cum se poate sa para mai cenusiu din cauza problemelor de care m-am lovit. Cainii plecasera, covrigii ii luasera pescarusii...

Montrealul este departe de a fi un oras perfect - Orasul perfect - la fel cum este departe de fi un oras infect in intregul sau. Chestia interesanta este ca oamenii astia (canadienii, in general, chebecoazii, in particular) nu ne-au adus aici cu forta, nu ne-au suit legati in avion, nu ne-au debarcat cu lanturi la picioare in orasul "lor". Am acceptat sa venim aici de bunavoie, unii dintre noi au stiut mai multe despre ce ii asteapta cu adevarat aici, altii nu. Nu ne-a impiedicat si nu ne impiedica nimeni sa ne informam, site-urile roz ale guvernelor nu sunt unicele surse de "adevar", in aceeasi masura in care nici forumurile nu sunt. Unii au o anumita alcatuire launtrica, potrivita pentru a-i impaca cu lumea in care traiesc, altii nu. Nici unii, nici altii nu detin monopolul asupra "adevarurilor". Nici eu.

Fiecare vede locul in care traieste si oamenii de care este inconjurat in felul sau, prin ochelarii lui. Exista alte subiecte pe forum unde s-a vorbit si despre alte "elemente componente" ale Montrealului. Acum vreau sa va spun din ce este "format" Montrealul "meu", in partile lui pe care eu le consider pozitive. Vreau sa va spun despre Gradina Botanica, nenumaratele parcuri, pistele nesfarsite pentru biciclete si role, miile de localuri (unele de bun gust, altele mai putin, altele din contra), de Biodome, de Insula Sfanta Elena, de plimbarile cu vaporasul pe Sfantul Laurentiu si pe Raul Preeriilor, de strandurile nenumarate, de cele 102 (!) teatre, de cinematografele unde nu-ti scuipa nimeni seminte dupa guler si nu zbiara nici un "doctor" de cartier "Fute-o, baaaa !!!!", de pistele de karting, de Insula lui Boucherville, de muzeele de tot felul, de festivalurile unde poti sa te intalnesti cu lucruri mereu interesante si cu oameni, mereu interesanti, de miile de terenuri de sport unde poti intra si practica "ce vrea muschii tai" (sic !), despre stradutele standard dar pline de copaci umbrosi, despre "orasul subteran", despre sutele de biblioteci si mediateci la care abonamentul costa pana in 10 dolari, de fabricile si uzinele la care se organizeaza "zile ale portilor deschise" si poti sa vezi cum se produce ce bagi in rezervor, ce bei ori ce mananci, de Muntele Regal cu veveritele, marmotele, bursucii si sconsii lui, de panorama uluitoare a noptii montrealeze vazute de la inaltime, de "rezervatiile" indienilor, unde in afara de a-ti cumpara tigari si bautura poti vedea sarbatori ale triburilor, la care nimeni nu se uita chioras la tine, de Parcul de la Muntele Bruno, de pompierii, ambulantele si politistii care vin la 2 minute dupa ce i-ai chemat (uneori nici nu trebuie sa-i chemi), de faptul ca nu-ti tremura chilotii ca ti-ai uitat masina deschisa, de faptul ca inainte de culcare nu trebuie sa verifici de doua ori daca usile sunt bine ferecate, de faptul ca atunci cand ai nevoie de vreun ajutor, nu trebuie decat sa-l ceri (uneori nici nu trebuie sa-l ceri), de Turnul din Complexul Olimpic, de Insectarium, de Biosfera, de terenurile si salile de paint-ball, de concertele si spectacolele din parcuri, de cluburile de noapte unde poti sa-ti lasi linistit haina pe scaun cand te duci sa dansezi, de faptul ca poti rezolva telefonic o gramada de probleme, de faptul ca un act de mana are valoare sacrosancta, fara sa fie nevoie de 3 avocati, 10 notari si 100 de stampile, despre faptul ca, de-adevaratelea, casa ta e castelul tau, despre faptul ca lumea iti spune "Scuzati !", chiar si atunci cand e vina ta, despre sutele de posibilitati de a iesi decent in jurul orasului, despre autobuzele dupa care poti sa-ti potrivesti ceasul, despre dreptul de sta in fata Consulatului american si de a striga "Huo, hotilor !", despre frumusetea  Orasului Vechi (scumpa !), despre miile de scoli, sutele de licee si zecile de universitati, despre gunoierii care trec cu o exactitate enervanta, despre masinile de maturat si spalat strada care, indiferent ce se intampla, trec in aceeasi zi, la aceeasi ora prin acelasi loc, despre cosurile de gunoi asezate la tot pasul si golite "in timp util", despre magazinele si dughenele cu marfuri pentru toate buzunarele, despre cei care te lasa sa iesi cu masina din straduta ta chiar daca "au verde" si se grabesc, despre cei care nu te claxoneaza nauci cand te-ai asezat pe o banda gresita la semafor, despre faptul ca poti trimite intr-un plic mii de dolari si esti sigur ca vor ajunge la destinatie sau inapoi la tine, despre faptul ca poti sa pui din salariul (minim) pe o ora benzina pentru doua zile, despre faptul ca poti sa lasi usa la balcon deschisa cand pleci de acasa, chiar daca stai la "parter" sau la ultimul etaj, despre faptul ca gasesti oameni care sa te conduca acolo unde vrei sa ajungi daca isi dau seama ca nu reusesti sa-i intelegi, lasandu-si pentru cateva minute treburile lor, despre pitorescul si imprevizibilul Pietelor de Purici, despre "culoarea" atragatoare a pietelor, despre o societate orientata (atat in ansamblu, cat si in cel mai marunt detaliu) catre eficienta si ordine (concept relativ, realizare relativa), despre locurile in care dupa ce ai citit o carte o poti lasa si-ti poti lua alta, despre cei care stau linistiti la rand in spatele tau cand tu iti cauti firfiricii prin buzunare cale de 5 minute, despre mesele de schimbat bebelusii din toaletele barbatilor, despre faptul ca oriunde, daca ai o urgenta fiziologica o poti rezolva decent, despre La ronde si abonamentele de 80 de dolari pe sezon (adica toata vara), despre gradinitele de tot felul asezate maiestrit pe o suprafata meschina in fata fiecarei case, despre abonamentele familiale de 70 de dolari cu care poti intra in toate parcurile naturale din Quebec un an de zile, despre sutele (poate miile) de biserici de tot felul, despre gigantescul si spectacularul Oratoriului Sfantului Iosif, despre multe altele. Le-am insirat aici intr-o "dezorganizare" care mi-este specifica si pe care mi-o asum.

Pe "celelalte", care nici ele nu sunt putine, le voi insira alta data, in alta parte. Promit. Pana atunci, rogu-va, aratati-ne Montrealul "vostru".

Sa traim mult si bine !

Hai noroc(el) !
"Funcţia idiotului e pozitivă, pentru că fără el n-am înţelege nici geniul, nici normalitatea. Păi, cum am cunoaşte noi un om pe care-l numim desăvîrşit, daca n-ar fi aştia, idioţii?" Petre Ţuţea


Offline Anca_D

  • new users
  • Joined: Oct 2004
  • Posts: 24
Re: Montrealul meu
« Reply #1 on: Friday 20 May 2005, 02:23:21 »
Exceptional!!!

Imi  plac teribil oamenii care stiu sa vada lucrurile bune si frumoase din jurul lor. Daca nu esti deja scriitor sau poet, atunci ar fi cazul sa te gandeti la re-orientarea profesionala - ai scrisul in sange.

Din partea celor care suntem pe picior de plecare din Romania si pentru care o astfel de descriere inseamna o picatura de curaj in plus, multe multumiri!

Offline TCCRIS

  • new users
  • Joined: Aug 2004
  • Location: pe linga montreal
  • Posts: 267
  • je me souviens
Re: Montrealul meu
« Reply #2 on: Friday 20 May 2005, 22:36:44 »
Nu despre curaj e vorba .Daca peste toate problemele cotidiene esti in stare sa vezi toate astea ,atunci iti va fi mai usor si atunci marita sa vii aici .Cred ca toate astea au un echilibru la negativismul care ne apasa cu problemele unui job,problema unei locuinte ,problemele de acomodare ale copiilor si ale noastre totodata ...si dupa cum se vede nu reusesc sa scriu pe 'negativ' cit a scris norocel pe 'pozitiv'

Hai noroc(el) si ader la Montreal-ul tau! 8) 8) 8)
Cred ca e cel mai tare post din cite am citit pe forum...parerea mea ...care este
http://montreal.com/ asa ca o idee...pentru...

P.S.:vad ca ai luat creionul in mina ...nu stiam de ce ai schimbat avatar-ul
« Last Edit: Friday 20 May 2005, 22:44:11 by TCCRIS »
je me souviens...


passepartout

  • Guest
Re: Montrealul meu
« Reply #3 on: Sunday 22 May 2005, 22:00:18 »
Super misto si super adevarat!

Offline SORINCOLCERU

  • new users
  • Joined: Nov 2004
  • Location: MONTREAL
  • Posts: 37
Re: Montrealul meu
« Reply #4 on: Sunday 05 June 2005, 17:22:38 »
Toate astea exista in Montreal si sunt cat se poate de reale.
Cred ca secretul este sa descoperim si sa apreciem toate aspectele  pozitive si sa le ignoram pe cele negative.
Sper sa putem  face acest lucru cu totii pentru ca astfel nu poate sa fie decat bine ....


Offline whatever131

  • new users
  • Joined: Jun 2005
  • Posts: 1
Re: Montrealul meu
« Reply #5 on: Sunday 10 July 2005, 18:00:31 »
Multumesc, Norocel, pentru "Montrealul tau". Citind postarile de pe forum trebuie sa recunosc faptul ca de (cele mai) multe ori ma sperii si ma intreb daca intr-adevar voi putea sa ma adaptez, daca voi putea face fatza unui nou inceput al unui cu totul al drum, daca baietelul meu, acum in varsta de 6 luni, va avea intr-adevar mai multe optiuni pozitive, interesante in viata, daca nu voi mai tresari pe strada, in autobuz sau aiurea la asaltul mirosurilor, al decibelilor, al ostentatiei - de orice fel ar fi ea, daca visul sotului meu si al meu personal nu este cumva unul gresit... Sunt convinsa ca "maidanezii" din Ca nu ne asteapta pe noi cu covrigi in coada -- cred ca nici kinderul meu nu ar inghiti asa o poveste! :-)  -- insa sunt la fel de convinsa ca cel putin o parte din canadieni au un plus de civilizatie fatza de majoritatea romanilor. Sau, ca sa nu jignesc pe nimeni, pentru ca desigur nu imi doresc asta, fatza de majoritatea romanilor cu care am eu (bucuresteanca, post de raspundere, legata de sistemul editorial de o viata, facandu-mi cumparaturile din piata de cartier) de-a face zi dupa zi dupa zi, pe masura ce trece fiecare din ele pierzandu-mi speranta intr-un mai bine al natziei asteia. Spunea cineva pe forum ca, in opinia sa, copiii de aici au un viitor mai sigur si poate mai roz decat cei de acolo. Imi pare rau, insa zau daca am vazut asa ceva! Am avut ghinionul sa intru in contact cu astfel de copii (elevii a doua licee foarte bune!) zilnic, trimp de 3 ani, si m-am speriat. Nu vreau asa ceva pentru baiatul meu. Stiu vorba aceea cu "cine vrea sa invete invata oricum", si pe aceea cu "nu trebuie <<sa te dai>> dupa anturaj", insa fenomenul este generalizat in orasele din Ro. Trebuie sa ma opresc, deoarece sufletul si mintea mea sunt prea amarate la vederea a ceea ce se intampla in Ro - indiferent ca e vorba de politica, de economie, de asistenta sociala, de scoala, de educatie, de bun-simt, de orice...  Voiam doar sa iti multumesc pentru gura de aer proaspat pe care mi-ai oferit-o si de care imi voi aduce aminte de fiecare data cand o sa vrem sa plecam undeva cu masina si o sa ne dam seama ca nu avem bani de benzina, de fiecare data cand o sa vrem sa mergem la teatru/ opera si o sa renuntam pentru ca nu ne permitem sa dam sume exorbitante pe bilete, ba chiar si cand o sa vreau sa imi cumpar o carte (mi-a fost rusine fatza de mine si de portofelul meu cand am dat 250K pe "Obscenitatea publica" a lui Plesu!). Imi doresc din tot sufletul ca aceste mici bucurii sa mi le pot permite din salariul pe care il voi castiga in Ca, la serviciul pe care discriminarea fatza de emigrantzi (fie ei si poligloti, cu scoli destule si experienta de munca zdravana) imi va permite sa il gasesc. Tot pe forum am citit (sper ca am citit bine si nu citez aiurea!) ca intre a avea si a fi fericit e o mare diferenta. Cred cu tarie ca asa este. Omului ii trebuie foarte putin sa fie fericit. Iar putinul ala trebuie sa fie doar 10% la frigider, restul la suflet si la minte. Vreau si eu in "Montrealul tau". Sper sa ajungem.

Offline nasti

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Mar 2004
  • Posts: 23.678
Re: Montrealul meu
« Reply #6 on: Monday 11 July 2005, 01:11:40 »
Omului ii trebuie foarte putin sa fie fericit.

Era odata un om foarte bogat. Cu toate ca avea tot ce isi dorea din punct de vedere material, omul era foarte nefericit si suferea cumplit din cauza asta. A platit inteleptii vremii ca sa il sfatuiasca cum sa faca pentru a deveni fericit, fara nici un rezultat insa. Anii treceau si omul era din ce in ce mai nefericit. Intr-o noapte, a auzit in vis o voce care i-a spus ca va deveni fericit atunci cind va purta camasa unui om fericit. A doua zi dimineata s-a pregatit de drum si a plecat in cautarea unui om fericit caruia sa ii ceara o camasa, pe care sa o poarte si el pentru a putea deveni astfel un om fericit. Se oprea din loc in loc si ii intreba pe toti cei intilniti in calea sa daca sint fericiti. Toti cei intrebati, dupa ce se gindeau un pic, raspundeau la fel, ca nu sint fericiti. A tot cautat si nu a gasit un om fericit caruia sa ii ceara camasa. Abia intr-un satuc indepartat, a gasit un om care abia se intorsese ostenit de la munca si se pregatea sa stea la masa impreuna cu sotia si cu copiii lor. Cind a fost intrebat daca este fericit, omul a raspuns simplu ca da, este fericit. In acel moment, omul cel bogat l-a imbratisat si i-a promis multe bogatii, daca ii va vinde si lui o camasa, pe care sa o poarte pentru a deveni si el fericit. La care omul nostru ii raspunde incurcat ca i-ar da bucuros o camasa de-a lui, insa din pacate el nu are nici o camasa.

Offline Agno

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Jun 2003
  • Posts: 25.974
Re: Montrealul meu
« Reply #7 on: Monday 11 July 2005, 01:26:30 »
Genul de poveste care ne place, ca ne justifica saracia. Ce daca suntem saraci si obiditi, macar suntem fericiti, nu ca avutii aia nemernici, pastele mamei lor, macar aia-s nefericiti, noi nu ... Suna bine pe hartie, da' pe bune treaba e mai nuantata ... ala saracu' daca abia avea ce sa dea de mancare la familie probabil ca avea nevasta pe pat de boala, unul din copii in groapa (ca fara mancare buna esti fericit pina la prima boala) si tot asa ... Ala bogat trebuia impuscat urgent in gura, sa faca loc la altul care ar sti mai bine ce poate face cu bogatia ... stii ca este o mare implinire si mecenatul, filantropia, datul de pomana la cersetori ?

A, manga.


Offline ACD

  • new users
  • Joined: May 2005
  • Posts: 184
Re: Montrealul meu
« Reply #8 on: Monday 11 July 2005, 02:44:46 »
Numai calugarii( probabil) stiu ce e fericirea. Fericirea aia pura in care nu exista materialitate.
Altfel...toti( sau majoritatea, ca sa fiu fair :)) suntem legati de partea materiala si ne raportam la ea.
Invataturile  astea sunt facute mai degraba pentru ridicarea moralului celor in nevoie.

Offline luciano

  • new users
  • Joined: Aug 2003
  • Location: Timisoara
  • Posts: 186
Re: Montrealul meu
« Reply #9 on: Monday 11 July 2005, 17:17:55 »
ai dreptate ACD insa poate stii ca urcusul spre cer ( fericire ) are doi versanti : casatoria si calugaria deci se poate si in lume

Offline Northwind26

  • new users
  • Joined: Dec 2004
  • Posts: 147
Re: Montrealul meu
« Reply #10 on: Thursday 14 July 2005, 16:57:00 »
Misto postu...super tare reply-ul AGNO.....Ca de obicei...........
:))
Real eyes realise real lies