Iata explicatia din DEX:
SÃRÁC, -Ã, sãraci, -ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieþii; sãrman, nevoiaº. ◊ Expr. Sãrac ºi curat, se spune despre cei care preferã sã rãmânã sãraci (1) decât sã se îmbogãþeascã prin mijloace incorecte. ♦ (Substantivat) Cerºetor. ♦ (Despre lucruri) Care reflectã sãrãcia; sãrãcãcios. 2. (Despre þãri, oraºe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale), populat cu oameni puþin avuþi. ♦ (Despre sol, terenuri) Care este puþin productiv; neroditor. 3. (Mai ales cu determinãri introduse p. prep. „de“) Lipsit de..., fãrã... ◊ Loc. adj. Sãrac cu duhul = lipsit de inteligenþã, de spirit; prost. ♦ (Urmat de determinãri introduse prin prep. „în“) Care posedã ceva în cantitate nesatisfãcãtoare. ♦ Care este în cantitate micã, puþin, insuficient. ♦ (Despre limbã) Care are vocabular redus, care posedã insuficiente mijloace de exprimare. ♦ Fig. Lipsit de conþinut; inexpresiv. Stil sãrac. 4. (Despre surse de luminã) Lipsit de intensitate; slab. 5. (Despre plante, vegetaþie) Lipsit de vigoare, pipernicit, firav. 6. Lipsit de fast, modest, simplu; banal, mediocru. 7. (Exprimã compãtimire faþã de cineva sau ceva) Biet, sãrman, nenorocit, sãrãcan. [Var.: (pop.) sireác, -ã adj.] – Din bg., scr. sirak.
Trimis de RACAI, 07/12/2003. Sursa: DEX '98