Author Topic: Tara de Sus  (Read 3030 times)

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Offline Zaree

  • new users
  • Joined: Sep 2005
  • Posts: 248
Re: Tara de Sus
« Reply #40 on: Thursday 08 July 2010, 22:22:58 »
foarte frumoasa relatare si la fel pozele. ce sa mai spun, aproape din fiecare sat si oras citat am avut colegi, iar excursiile in toata zona asta erau anuale in copilaria mea.


Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #41 on: Thursday 08 July 2010, 22:28:58 »
La Suceava am vizitat Muzeul de stiinte naturale si tot de acolo mi-am procurat harti- am ramas la doua, pe care le-am luat cu mine si care se completau destul de bine. Portiunea de traseu care mi-a pus dintru inceput, doar la privirea hartii, cele mai mari intrebari a fost Sucevita-Moldovita- cand, cum o sa o fac?
Tanti Maria de la Casa Galbena- Arbore, cand am povestit despre traseu, nu m-a incurajat: 'e in munte prin padure si sunt serpentine, poate gasiti vreun autocar la Sucevita sa va ia sa mergeti cu el'
iar maicuta de la Sucevita de la intrare s-a cam mirat si ea: 'dar sunt serpentine si-i prin padure!'
Pe mine sigur ma interesa de fapt in cat timp se poate face, ca nu stiam urcusul-coborasul-drumul cum sunt.

Am lichidat ultimele urme de alimente din bagaj: zacusca, paine, ciocolata neagra, am mai ramas cu niste glucoza pe care am facut-o pastilute (adica am fragmentat-o ca pe ciocolata) si cateva bomboane cu vit. C si le-am pus la indemana. Mi-am umplut bidonasul cu apa de la fantana din curtea manastirii si am iesit pe poarta ei pe la 12h30. Timpul era inca bun, dar nu foarte senin, cu un strat de nori compact mocnind destul de jos.
Nu dupa multa vreme de pedalat, a inceput urcusul, si nu dupa inca foarte mult timp au inceput carnaciorii incolaciti de pe harta, sau serpentinele de care spuneau fimeile cele.
Soseaua era buna si destul de circulata de masini de tot felul, insa inselatoare: cand sa zic ca mai castig timp cu pedalatul, mai venea o serpentina, se mai inclina panta spre mine. Asa incat am tot mers si-am mers cand pe bicicleta, cand pe jos.
Acest drum traverseaza de fapt prin padure Muntii Obcina Mare- 1162 m altitudine.
M-am gandit sa-mi economisesc fortele, pe care le-am sustinut de vreo 2-3 ori cu glucoza+apa+bomboane, cand am gasit iaca na, claxonelul de pe ghidon la locul lui- e mai mult o impresie de claxon pe strazile din Buc.- adica pentru trotuarele cu pista ciclabila pe unde merge toata lumea pietonala. Ca nu-l aude nimeni, asa-i de anemic. Aici, in linistea perfecta, de dinaintea si de dinapoia vreunei masini, mi-a prins tare bine, ca in loc sa haulesc pentru salbaticiuni, am tot tarait cu claxonelul.
In fine, mi se urase de serpentine cand a inceput ploaia- cate-un pic, cate-un pic, s-a facut de-o mare ploaie. Si inca nu terminasem urcusul.
Cand am ajuns La Palma si s-a terminat urcusul si padurea odata cu el, fix la 10 km de Sucevita, parca mi-au revenit si fortele. N-am mai stat de vizite la Palma- mai sus un pic de sosea pe dr.- e un monument chiar sub forma de mana deschisa cu degetele in sus construit in memoria celor care au lucrat la acest drum. Acolo, pe langa Palma, erau vreo doua masini cu vizitatori, dar eu eram deja cam leoarca si cand am vazut panta devale 'pi buni' (ca ma mai mintise de cateva ori drumul si-am incalecat pe-o sa si iar mai venea cate-o panta cu serpentina sau serpentinele ei), nu m-a mai interesat nicio Palma.
Atza catre Ciumarna- alti 10 km de coborare sub ploaie cu stropi mari, nu ploaie mocaneasca si un frig natural acelor inaltimi supra-accentuat de curentul coborarii- acestui curent ii datorez toata ploaia venita pe fata, pe poala mea (ambii doi pantaloni bermude din bagaj, imbracati, de frig unul peste altul, erau deja leoarca).
Cu toate astea, cu ploaia in fata, cu soseaua siroind de apa, cu panta de coborare+serpentine serioase si frane tinute si eliberate succesiv, am avut o frumoasa coborare a Obcinii Mari, cu un peisaj sa dai cu orice in caini, nu mai conta. Mi-a semananat izbitor de mult pasul Ciumarna cu culoarul Rucar-Bran zona Fundata.
Au inceput sa apara primele salase, apoi cate un copil pe marginea drumului sub folie cu galetusa de bureti si timid primele case si apoi indicatorul Ciumarna cu varianta in alfabet chirilic- iaca pozna, avem ucrainieni in zona. Gazda de la Vatra Moldovitei mi-a spus: 'noi le spunem rusi'.
Tare frumos si acest sat, ca era asezat in semi-salbaticie, cu cate-un brad ici-colo la colturile caselor.
Urcusul meu s-a razbunat: am mai facut din Ciumarna inca vreo 12 km pana in Vatra Moldovitei tot devale, tot sub ploaie, cu mainile inghetate pe ghidon. Dar ma consolam destul de bine, zic eu: 'da' si cand m-oi usca!'
« Last Edit: Friday 09 July 2010, 12:43:12 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #42 on: Thursday 08 July 2010, 22:30:16 »
foarte frumoasa relatare si la fel pozele. ce sa mai spun, aproape din fiecare sat si oras citat am avut colegi, iar excursiile in toata zona asta erau anuale in copilaria mea.

Multe salutari! esti un mare norocos, in acest caz, precum si toti cei nascuti sau cu rude in asa pamant binecuvantat.
Bucurati-va!


Offline vlad69

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Apr 2003
  • Location: pe linga Guru
  • Posts: 12.288
Re: Tara de Sus
« Reply #43 on: Thursday 08 July 2010, 23:19:49 »
foarte frumos Marioara!
ii prima data cand ma fascineaza manastirile alea dincolo de cliseul obisnuit pe care-l aveam in cap.
"ba priculici ada ma doua beri si zece mici, da reci!"                                                                                                                        
                                                        - unchiu lotzica-

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #44 on: Thursday 08 July 2010, 23:22:35 »
 :-*

Bucurati-va!


Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #45 on: Thursday 08 July 2010, 23:40:40 »
Cel mai mult mi-am dorit sa fotografiez peisaj acolo sus, pe Ciumarna, si am ezitat la un mm dat sa ma opresc si cu toata ploaia sa scot ap. foto. Singurul lucru care m-a impiedicat era ca eram leoarca si mi-era frig, si orice miscare de pliere de brat, sold, sau orice loc al corpului pe care erau haine ude ma facea sa zangan pe dinauntru, ca din zale.
Doamne, daca as fi prins acel loc si acel coboras pe soare si senin, sta mintea!

Putin dupa ce am intrat in Vatra Moldovitei, am vazut indicatorul spre manastire, si la foarte mica distanta de sosea, am dat de ea. Cred ca aratam intr-un fel, cum n-aveam in cap decat un loc unde sa nu ploua ca sa ma pot schimba. Zic asta pentru ca, ajunsa la ghereta de la intrare in manastire si intreband-o pe maicuta tanara de acolo nimic mai mult decat daca ma pot gazdui, s-a uitat cumva la mine si fara grai, mi-a aratat din cap ca visul meu cu uscatul se amana. A soptit apoi ceva cu o alta maicuta din ghereta, eu ma gandeam ca poate-poate, dar mi-a spus ca sa vorbesc cu paznicul de la poarta. Sincer, nu mai eram in stare sa caut pensiune. Am vorbit cu dansul- amabil, mi-a spus ca are chiar el, dar cand mi-a spus pretul, l-am rugat daca poate sa-mi recomande ceva mai ieftin. Nu parea ca stie, dar pana la urma s-a luminat la fata: la... la... la Mihai, nu mai stiu cum ii zice maica-sii, dar strigati la poarta Mihai.
Mi-a indicat locul, nu departe de intrarea de pe soseaua pe care venisem, asa incat am strigat la Mihai, Mihai, un nene la vreo 40 de ani cu dipotrii f. mari a chemat-o pe mama-sa, care a stat, s-a gandit, a dat un tel. la unul din fiii de la oras daca vine az ori mani si s-a aranjat.
Era o gospodarie modesta, insa cu casa buna libera- de 2 cam. M-am schimbat, am pus pe mine ce mai aveam neud in bagaj, ca si acolo intrase apa si m-am intors, primenita, la manastire.
Era spre ora 16h si inca ploua.











« Last Edit: Friday 09 July 2010, 12:45:42 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #46 on: Friday 09 July 2010, 00:00:49 »
Moldovita are o pictura grea, vascoasa, tonuri apasate. Si locul pare invechit, si nu e atat de aerisit, aerian ca la Sucevita, e mult mai putin spatiu intre zidurile manastirii. De aceea s-au si construit corpuri noi de chilii in afara zidurilor peste drum de manastire.
Pe latura cu chilii, camere de oaspeti si un paraclis nou aflata in interiorul zidurilor vechi curg de la ferestre flori mari, carnoase, in ton cu aspectul manastirii. De sub streasina acelei cladiri am mai facut poze.

















« Last Edit: Friday 09 July 2010, 00:01:58 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #47 on: Friday 09 July 2010, 00:18:34 »
Moldovita- Vatra este un loc vechi- monahicesc si de cultura. Cu origini necunoscute, de pe vremea Musatinilor. Ce e cert este ca intre 1402-1410 Alexandru cel Bun zideste prima biserica de piatra cu tot ansamblul monahicesc. Stefan cel Mare a iubit mult aceasta manastire unde se pare ca inflorea cultura miniaturii, a manuscriselor, incat a inzestrat-o cu multe sate si privilegii, asa incat e considerata a fi fost cea mai instarita dintre manastirile Moldovei.
Biserica, in forma ei actuala, a fost ctitorita de Petru Rares la 1532, pentru ca cea veche a pierit in urma unei aluencari de teren.

Fresca Moldovitei seamana foarte mult cu cea de la Humor.






Vorbind de asemanarea cu Humorul- acesti ingeri pictati in pridvor sunt aproape identici ca stil (o sa vina si pozele de la Humor, initial am crezut ca am amestecat pozele, dar data si ora nu mint)














Vandalismul nu-i de ieri, de azi, ci dintotdeauna:



Bucurati-va!


Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #48 on: Friday 09 July 2010, 00:22:19 »
Asediul Constantinopolului- o parte de fresca celebra, foarte compacta, coerenta in toate elementele sale










Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #49 on: Friday 09 July 2010, 00:26:06 »














« Last Edit: Friday 09 July 2010, 00:27:30 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #50 on: Friday 09 July 2010, 00:35:16 »
Mi-a placut ca aici maicutele erau tare haioase: cea pe care am surprins-o batand toaca, mi-a zambit smechereste cand si-a terminat treaba si se indeparta.
O alta, pe cand eram in biserica, dadea explicatii afara unui grup abia venit de nemti parca. Auzind dinauntru, nu m-am indoit ca e vreo ghida zaluda, ca asa tipa la ei de rasuna toata curtea si avea un fel de a explica total pe dos, nu stiu cum sa zic. Nu era deloc sec, dimpotriva, parca-i mana de la spate sa se uite colo, colo, nu-i lasa deloc sa doarma-n papuci.
Cand am iesit si-am vazut ca-i maicuta! si mai avea si o umbrela uriasa cu varf cui pe care o rotea ca o fetita in timp ce explica si le mai arata pe pereti cu ea.







Vandalism din nou











« Last Edit: Friday 09 July 2010, 00:36:38 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline DJ

  • Sr. Member
  • ****
  • Joined: Nov 2005
  • Location: Montreal
  • Posts: 5.072
Re: Tara de Sus
« Reply #51 on: Friday 09 July 2010, 06:42:30 »
marioara, de peste o ora citesc topicul pe nerasuflate.
M-a prins actiunea (imbinarea calatorie - dpdv logistic-, vizite turistice si gandurile colaterale pe care aceste vizite ti le-au ocazionat).
Si da, si eu am trecut pe acolo, copil fiind. Incep sa cred ca era - pentru parintii nostri- un fel de datorie de onoare sa-si duca copiii -asa, mai marisori, nu chiar kindergarteni- in nordul Moldovei.

Am recunoscut cu surprindere imagini si descrieri pe care le credeam uitate: biserica Sf. Ioan din Suceava (nu mi-e clar ce e cu fresca interioara, de ce e jumulita pe langa tencuiala alba..), biserica din Arbore, cu vernilul exterior, monumentul Palmei, Asediul Constantinopolelui de la Moldovitza, inecat in rosu inchis (sangeriu)....

.. Te astept cu Voronetz & Gura Humorului.
 Ai trecut si prin Solca (o tin minte pe mama, in Skoda S100 a noastra, zicand: Ce orasel "cochet"! Pana atunci, nu ma gandisem ca "cochet" merege langa "oras"....) si prin Cacica (salina, acum vizitabila)?
tintin quarantino


Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #52 on: Friday 09 July 2010, 15:13:39 »
Multumesc, DJ, pentru aprecieri.
Nu, Solca si Cacica erau cumva in interiorul perimetrului pe care l-am descris, taindu-l cumva pe jumatate- insa aproape de Arbore. Eu m-am tinut pe laturile perimetrului.

N-am banuit ca acest subiect va trezi atatea amintiri si nostalgii atator oameni, si inca cele mai placute, de pe vremea copilariei.
Asa este, m-amintesc perfect ca in conversatiile noastre de copii scolari, era un must sa vezi manastirile din Moldova.
Stii ce m-a surprins, tot in ideea asta? la aproape toate manastirile si bisericile, in istoric si prezentare am gasit mentionate lucrari serioase de restaurare in plina epoca comunista (aia atee, nenorocita): Arbore anii 70-80, Humor aniii 70, Moldovita anii 60! si apoi 85-86, Patrauti in 80, Voronet anii 60 si 80, Sf Ioan cel Nou Suceava anii 80.
E drept ca ele au fost si in interbelic, contiuna si acum, restaurarea nu se termina niciodata- sau mentinerea lor in stare de sanatate. Insa te poti gandi ce dadeau atentie si bani comunistii pe monumentele religioase?
Dar ele erau exploatate la sange dpdv turistic, realmente. Daca s-ar face o statistica, eu cred ca mult mai multi turisti straini au vizitat manastirile Bucovinei si ale Moldovei atunci decat dupa 89. Industria mergea, probabil ca aducea destula valuta- pai meseria de ghid atunci era una de top!

In + aici nu mai e vorba de impresie: toate lucrarile mari-mari, serioase, nu fituici- albume, studii etc. chiar si carti de popularizare, dar frumos, profesionist facute, sunt de atunci, anii 60-70, nu v-ar veni sa credeti, dar asta e realitatea.
De ex. am in casa 2 ex. de acest tip (Stavropoleos si Sinaia)- Editura Meridiane- faimoasa noasta editura de carte  de arta de atunci- carticele format poche (un pic pe lat), cu fiecare manastire din circuitul turistic- in engl. fr. sau ro. Autor cu precadere Razvan Theodorescu (1967, 65 anii astia). Cu foto alb-negru si un istoric amanuntit, nu asa, fusareala de internet ca azi.

Despre Sf. Ioan cel Nou si tencuiala lipsa- este in derulare la ei restaurarea murala interioara (si da, uneori se face si prin decaparea tencuielii).

O intamplare in acest sens, anume cat pret punem azi, noi, pe monumentele astea: la Arbore, in dimineata in care stateam de vorba cu ghida in curtea bisericii, a venit un domn pe care-l cunostea ghida cu doua americance, una cu un bebe in sac. Omul a indraznit sa ma intrebe daca vorbesc engl. si ca ar vrea sa ma intrebe ceva dansele. Si una dintre ele mi-a spus ca ar vrea sa stie (interes profesional, facea niste sondaje) de ce am venit la Arbore, in ce context, pe unde am mai fost, de ce, asist la serv. religios sau nu, si cred ca tinta ei era pana la urma subiectul manastiri=patrimoniu UNESCO, pentru ca una din intrebarile ei dirijate a fost daca eu cred ca datorita includerii manastirilor pe lista UNESCO s-a intamplat ceva, a starnit vreun interes la romani, in sensul ca sunt mai vizitate de-atunci incolo. Un subiect.
« Last Edit: Friday 09 July 2010, 15:32:57 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #53 on: Friday 09 July 2010, 15:29:39 »
Alta nota la comunism-turism-manastiri: in muzeul de la Moldovita, aflat in aceasta latura a manastirii, se afla, pe langa obiecte de mare pret precum doua epitafuri daruite de Stefan cel Mare, jiltul lui Petru Rares, icoane etc. (si un steag al arborestenilor sau asa ceva- de pe la 1920, un fel de oaste populara de moldoveni bucovineni, o societate patriotica ceva in genul asta), un trofeu primit in 1975 din partea Federatiei Internationale a Ziaristilor (cu sediul undeva in Franta, caci diploma e in fr.) numit 'Marul de aur' si chiar asa arata- un mar din aur (are si-o frunzulita pe codita). Premiul a fost acordat manastirilor din N. Moldovie pentru 'valoarea lor în contextul artei şi culturii universale'. Asta cu siguranta ca a venit dupa un lobby si o activitate serioase ale regimului in turismul de pe vremea aceea.



« Last Edit: Friday 09 July 2010, 15:31:34 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #54 on: Friday 09 July 2010, 16:18:15 »
Sa povestesc putin despre gazda si gazduirea mea in Vatra Moldovitei, unde am ajuns vineri pe la 16, plecata fiind de la Putna pe la 8 si ceva.
Dupa vizitarea manastirii, am intrat in primul magazin satesc gasit in cale (chiar langa manastire), care era totodata si bodega- desi era f. ingust spatiul, ca era chiar magazin satesc mic-miculut ca pe vremuri, pe o banca lunga de lemn se cinsteau si pufaiau din tigari cativa localnici.
Am salutat frumos si mi-am mijit ochii sa vad, prin semi-intuneric si perdea de fum, ce pot sa iau de pe raturi, unde sa localizez alimentara, ca acolo erau de toate, de la cuie la chibrite, palnii si beuturi.
Asa ca, fiind deja inspre sambata (cand era dezlegare la peste, ca si duminica, in postul Sf. Ap. Petru si Pavel), mi-am luat o conserva mare de macrou in oloi, o cutiuta cam de 200 gr de masline, ciocolata si paine. Si am rugat-o pe vanzatoare daca are sosete de bumbac mai grosute, chiar barbatesti, nu conteaza. Singura mea pereche de acasa, era, dimpreuna cu adidasii, fleasca, fara sansa de uscare pana a doua zi. Iar eu circulam in sandale sport, a doua si utlima incaltaminte din bagaj. Aveam picioarele inghetate de la coborarea de pe Ciumarna, inca ploua, fara sanse de oprire si ma gandeam ca mi-ar prinde bine sa mi le iau in picioare la culcare. Nu mi-a convenit ce mi-a aratat- de femei, dar nu pareau 100% bumbac, i-am multumit si am zis ca merge si-asa.

Am revenit la gazda unde i-am gasit- pe fiu tinand un caine roscat maricel (care ma latrase prima data cand am strigat la ei la poarta) si pe mama pieptanadu-i blana (scotea smocuri mari). Mai aveau o catea- o corcitura de maidanez cu ceva buldog, Cora 'fetita mea, ea doarme cu mine, are carnet, i-am facut vaccinurile toate', pe care au inchis-o in casa mica din curte, ca latra. Mai erau doua matze in curtea ceea, closca cu puisori, vacuta pe care a muls-o in seara ceea si a doua zi dim. si mai ales multe plante in ghivece mari si mici. La venire mi-au spus sa duc bicicleta pe prispa inalta la casa unde voi dormi, eu m-am cam sfiit ca era asternut pe jos, bicicleta uda de pe drum, ei nu si nu, dar focul gazdei mele 'atentie, sa nu rupeti ficusul!'  si mi-a mai aratat intr-un ghiveci cum i-a dat avocado dintr-un sambure, avea tot felul de plante exotice, tinute la mare rang. Iarna le strange pe toate intr-o camera si le face special foc lor in camera ceea.
O figura!
M-am hotarat sa rezolv treaba si cu banii pe gazduire- nu era o pensiune in toata regula, doar ca dansa mai primea turisti si era renumita in sat si pentru ca la ea mancau copiii dintr-o tabara organizata de Mitropolie mai sus undeva- serii de vreo 30 de copii.
Am intrebat cat costa si mi-a spus cat vreti sa dati, un banisor acolo. Am scos o suma, nu mare (wc si apa in curte, deci nu dus si altele) si gazda mea a luat doua parti din ea si mi-a inapoiat a treia parte 'lasati asa'.
'Nu mancati un borsulet cald? nu va iau bani', i-am multumit 'di post or di frupt, ca am si di frupt?'
Mi-a incalzit borsuletul de cartofi cu loboda rosie 'am o lobada rosie in gradinaaa!' da' bine de tot, ca vorba-vorba cu mine, l-a uitat pe foc, insa cat eram de inghetata, a fost mana cereasca pentru mine.
Lucrase 15 ani la o filatura la Campulung (cam 25 km de naveta) si avea o pensie de 4 mil. Un fiu acasa, cu pensie de handicap (cu ochii) si un altul mai tanar la Roman, inginer, a concesionat, apoi cumparat niste terenuri cu rapita, livezi, era bine baietul, cel care ar fi trebuit sa vina la ea az or mani.
Isi facea o lucrare la dinti si s-a dus la sapa la maici, desi are diabet- 30 lei pi zi cu trei mese, si a reusit sa mai stranga niste bani pentru dinti. 'Si iaca banii astia de la dvs. ii dau baietului sa se duca mani sa-i puna pe piept la mort si sa ia un prosop'- un coleg de scoala de-al lui, om la 40 de ani cu copii, a vrut sa-si scurteze drumul si a trecut Moldova printr-un vad, insa l-a luat apa si l-au gasit inecat.
Barbatul ei murise de 7 ani, intr-o vara le-a furat iapa de pe deal si a cautat-o bietul pana in toamna si de necaz o facut infarct si-o murit.
Apoi, pe la 18h30 ea s-a dus sa mulga vaca pentru seara si eu m-am dus in camera la ale mele: 'daca vi-i frig, luati si chilota ailalta de dincolo'
Hainele imi erau imprastiate peste tot la uscat in camera ceea, le-am mai vanturat putin, am mancat si din ce mi-am mai luat de la magazin si m-am bagat in pat, ca era un frig si-o umezeala in casa ceea! am facut cate un botos pentru fiecare din picioare din doua tricouri mai uscate si am inceput sa-mi fac planuri pentru a doua zi pe harta. M-am incalzit tare bine in chiota 1, doar ca era cam ingusta, imi ramanea spatele pe-afara, asa ca mi-am luat inima-n dinti si m-am dus in camera alaturata si am luat si chilota 2. Asa ca de pe la 19-20 pana a doua zi dimineata spre 6 somn si caldura.
Dimineata m-am rugat sa nu mai vad ploaie pe geam, dar n-a fost asa. Bura cand mai incet, cand mai tare, am mai tras de timp in pat, ca afara, in camera era frig si umezeala. Pe la 8 mi-am pregatit bagajul, cu hainele jilave inca, mi-am facu toaleta la un robinet afara, unde apa curgea intr-o curte mai joasa unde erau pui, pasari si in gradina un cal.
Am mai facut o vizita la manastire, m-am intors, le-am multumit si am plecat. Vremea innorata, se oprise burnita, dar pentru scurta vreme, ca pe drum m-a plouat iar.
Drumul a urmat indeaproape Valea Moldovei- raul e vizibil din drum in multe locuri intre Vatra Moldovitei- Vama pe partea dr., iar pe stg., chair pe langa sosea calea ferata (care porneste din Moldovita, 5 km mai sus de Vatra Moldovitei).
In ciuda ploii marunte, care a stat la un mm dat, si a norilor, am putut sa ma bucur de peisajul din zona, iar n-am poze, nici cuvinte pentru a-i descrie frumusetea. Pe la jumatatea distantei intre Vatra M. si Vama este satul Frumosu  :happy:
« Last Edit: Friday 09 July 2010, 16:22:19 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #55 on: Friday 09 July 2010, 16:34:34 »
Am povestit mai mult despre gazda mea pentru ca tin perfect minte toate cate le-am vorbit si le-am trait la dansa, la gazda mea, si mi-a placut foarte mult, cred ca n-o s-o uit prea curand. Cand mi-am luat in bagaj de-acasa un sac de dormit ultra-compact, am visat la astfel de gazde in afara de cele de la manastire.
Insa lumea s-a schimbat cu viteza fulgerului, iar casa taraneasca in care puteai innopta altadata, intr-o familie, printre oamenii locului a fost inlocuita de pensiune. Bine, rau, cine stie? mai mult confort, mai putina comunicare si comuniune.

La Vama drumul se desparte- in dr. o poti lua spre Campulung Moldovenesc- 15 km, in stg. spre Gura Humorului, tot atata. Inca nu eram sigura-sigura, am zis sa o las pe inspiratia de moment, dr./stg., vroiam sa vad si Campulung, insa mi s-a aratat stg., asa incat am trecut podul peste Moldova si am inceput sa urc, pe langa bicicleta, dealul, care n-a durat mult, spre Gura Humorului.
Vremea era buna si de sus de pe deal m-am uitat la panorama satului Vama, la soseaua serpuind spre Clung in partea cealalta a dealului, la raul Moldova. Din pacate imaginea e ratata, nu spune nimic din frumusetea acelui loc, totusi o pun, ca e singura

« Last Edit: Friday 09 July 2010, 16:39:33 by Mărioara »
Bucurati-va!

Massther Clinic - Massage therapy

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #56 on: Friday 09 July 2010, 17:04:51 »
A urmat, dupa ce-am coborat dealul, un drum aproape drept prin Molid, Frasin (un mic orasel satesc, ca sa zic asa) si apoi Gura Humorului. Numai bine ce am intrat in statiunea montana Gura Humorului, cum o recomandau niste bannere, alaturi de puzderie de anunturi de pensiuni, pe dr. se face drumul spre Voronet. Cerul se pregatea iar de-o ploaie, asa ca n-am ezitat, am luat-o spre Voronet (4-5 km).
In drum m-am oprit sa intreb de cazare la un hotel de **** care mi-a placut, dar cu tarif prea mare, asa ca am continuat drumul pana in Voronet. Imi facusem planul sa gasesc intai unde sa dorm in Gura Humorului, sa las bagajul si de aici sa incep vizitarea Voronetului si a Humorului (cam la aceeasi distanta de oras amandoua), una la nord, alta la sud.
In Voronet, de indata ce intri, aproape fiecare casa ti se ofera drept pensiune, hotel sau alte formule. Sunt si constructii noi anume pentru asta, insa toti localnicii ofera cazare, e incredibil.
M-a asaltat putin mercantilismul asta, nu mi-a facut buna impresie, am avut senzatia unui sat transformat in talcioc in care ametesti. In ciuda acestui fapt, se simte totusi vechimea satului.

La Voronet era destul du-te-vino de turisti, si straini, si romani, grupuri, familii, orisice, in ciuda vremii. Incepuse din nou ploaia- ploaie mare, sanatoasa, cu cer foarte acoperit, agatat de brazii dimprejur, fara sanse sa se opreasca in ziua aceea. Era in jur de 10h30.
« Last Edit: Friday 09 July 2010, 17:06:21 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #57 on: Friday 09 July 2010, 17:16:42 »
Voronetul nu pot spune ca m-a dezamagit (am mai fost o data parca, dar n-am retinut mare lucru, n-aveam nicio imagine sau impresie), ci ca nu era ceea ce ma asteptam, probabil pentru renumele lui. Curtea e mica, intri, vezi si pleci, nu e fantana, ci robinet in curte si asa, ceva cu mult mai turistic decat alte manastiri vazute pana atunci.













Scena Judecatii de apoi- cu Tatal, Fiul si Sfantul Duh (in chip de proumbel, asa cum s-a aratat pentru o singura data la Botezul Domnului)



















« Last Edit: Friday 09 July 2010, 17:17:34 by Mărioara »
Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #58 on: Friday 09 July 2010, 17:31:59 »
Ce mi-a placut foarte mult aici la Voronet au fost icoanele imparatesti- Iisus Hristos si Maica Domnului, Sf. Gheorhe si Sf. Ioan Botezatorul si tabloul votiv- Stefan tinand pe palme biserica si oferindu-i-o Mantuitorului, asistat de Sf. Gheorghe, patronul bisericii.

Voronetul este ctitoria lui Stefan cel Mare din 1487, pictura e facuta intre 1488 si 1496 si pentru ca primul sau staret a fost Sf. Daniil Sihastru, acesta e considerat un al doilea ctitor al sau. El a sustinut aici o viata monahala deosebita, care mai apoi a iradiat in toata Moldova, prin ucenicii sai. M-a impresionat si ca aici isi afla mormantul Sf. Daniil Sihastru.


Fragmente de fresca, peretele estic, aproape un filigran















Bucurati-va!

Offline Mărioara

  • Hero Member
  • *****
  • Joined: Oct 2005
  • Posts: 11.042
Re: Tara de Sus
« Reply #59 on: Friday 09 July 2010, 18:08:21 »
Pentru ca am stat mult la Voronet, din cauza ploii, am cascat gura la oamenii care s-au perindat timp de vreo 2 ore.
Am vazut doi ghizi, baieti tineri, moldoveni de felul lor, cu o engleza impecabila, absolut remarcabili.
Unul dintre ei nu avea un grup, ci doar un singur turist. I-a explicat indelung in pridvor cum sta treaba cu calendarul ortodox pictat pe zile, luni- i se spune sinaxar, cu sfintii comemorati in fiecare zi a anului, sau evenimentul ce se sarbatoreste in ziua respectiva. I-a spus englezului (roscat, cu mustati pe oala) care-i e sfantul din ziua de nastere. Ghidul cel tanar si sprintar, vazand ca ma interesez si incep sa numar cu degetul luna-ziua 'ati inteles?' 'da, dar nu reusesc sa gasesc' i-am spus luna, ziua si a inceput sa imi indice cu o luminita rosie, ca englezului, cum numar si unde sa ma uit. 'Ia cauta, maicuta, in sinaxar la ziua cutare, noi facem echipa buna aici, eu cu maicuta' i-a spus maicutei de la vanzare de ilustrate etc. Ca si la englez a pus-o sa-i citeasca sfantul.
'Sf. Calistrat si ceilalti martiri impreuna cu dansul' zice maicuta 'puteti sa va rugati Sf. Calistrat, ca e sfant protector', catre mine.

Am mai stat de vorba cu portarul manastirii, un tanar localnic, vroiam sa stiu daca drumul ma scoate inainte catre Manastirea Slatina, pentru ca in una din hartile mele era acest drum. Mi-a spus ca a fost un drum proiectat pe vremea lui Ceausescu, apare in unele harti, dar nu exista si am discutat pe un atlas pe unde si cum sa ajung.

Am mai asteptat la poarta mult si bine sa stea ploaia, pregatita de plecare langa bicicleta si-am avut timp sa scanez turistii care intrau-ieseau. O femeie dintr-un grup din Codlea parca zice 'ia uite! in sandale si picioarele goale pe frigul asta!' de mine. Asta este, da' si cand m-oi usca!
In timp ce asteptam, a iesit maicuta de la poarta, un chip senin, rotunjor, dragut si mi-a intins un sandvis impachetat in servetel alb 'sa aveti pe drum'- era cu putin peste, foarte bun, l-am mancat in ziua aceea mai tarziu.
Cand parea ca s-a mai rarit ploaia, am plecat inapoi spre Gura Humorului. Pana sa ajung in sat, a inceput iar rapaiala mare, asa incat am ajuns tot leoarca in oras, m-am invartit nitel dupa hotel- pensiune ceva si m-am hotarat repede la un hotel ce l-am zarit intai si-ntai, vazand ca nu mai am cine stie ce variante si ploua de rupe. Am ramas aici, la hotel Simeria*** (curat, decent, foarte bine), asezat chiar pe malul Moldovei, doua nopti- sambata si duminica, doar-doar o sta ploaia. Abia aici, uitandu-ma la stiri, am vazut prapadul de inundatii din zona.
Am mai iesit in dupa-amiaza aceea doar in piata dupa fructe, legume, paine etc. si am revenit sa ma spal si sa-mi usuc toate hainele jilave. In hotel nu mai era umed, era boierie. Afara a plouat, cu scurte intreruperi, toata dupa-amiaza si mai ales toata noapte cu spume. Din cauza fricii in oase bagata de imaginile de la stiri, m-am trezit de cateva ori sa vad nu cumva s-a umflat raul, imi faceam socoteala pana unde poate ajunge, eu stateam la et. 1.

Trenul spre si inspre SV-Campulung pe podul de langa hotel, foarte frumoasa privelistea, m-a incantat in cele aproape doua zile cat am stat acolo: tren de calatori, tren de marfa, de calatori, de calatori... ma intrebam mai pe seara daca oamenii aceia stiu unde vor ajunge, odata pusi in tren, pentru ca la stiri se vorbea de cale ferata intrerupta nu mai stiu pe unde si de intarzieri cu orele (ma framantam eu, banatzeneste, de soarta altora)

(poze luate cand nu mai ploua, a doua zi, duminica dupa-amaiza)












« Last Edit: Friday 09 July 2010, 18:12:34 by Mărioara »
Bucurati-va!