Ha-ik'u:.,
h-ai cu mi-ne
Ha-i
hai-hui
Hai' sa pro-nu-n-tam im-pre-una
iubire
Nu te uit-a i-nap-oi
nu m-ai, fa, cal-cu-le
N-u ma-i ti-ne cont de nor-me
(d-oar de nori, e-vent-ual)
Sint o mul-ti-me de re-gu-li imbe-cil-e
h'aiku cu min-e, si
O sa di-spre-tu-iesti gram-ati-Ca
in spe-ci-al cra-ti-ma
haik-u mi-ne
vii? (li-vezi?, paj-i-sti?)
hai, hi, sa-ti arat o lu-me
Haihu-i
In Ca-re nu e-xis-ta vir-gu-la, pun-ct, p-un-ct si virg-ula, a-post-rof, punc-te de sus-penis-e....
in nici un Ca-z cra-ti-ma
O lu-me in car-e
c-r-a-t-i-m-a e in-ter-zi-sa prin le-ge
In Ca-re a-ca-de-mi-ci-e-nii
au stab-i-lit Ca e i-le-gal
ca fac-i pus-carie pe vi-ata
Da-ca de-spart-i in si-labe
Iubire